ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

generalul francez Berthelot, N.C. Angelescu, ministrul învăţământului şioamenii politici Gheorghe Cipăianu şi Aurel Cosma. Era ziua de luni 22septembrie 1924, dată când şcoala primară dispunea de-o nouă lege defuncţionare. În întâlnirile sale cu ţăranii din Câmpia Aradului, ArthurVăitoianu a îndemnat pe ascultători să cultive pământul cu produse căutatepe piaţa europeană, să îngrijească vitele pentru a le putea comercializa şi săcrească în satele de câmpie cai din rasa Nonius. A ajutat pe ţăranii din jurulChişineului să aibă bune legături feroviare cu Oradea şi Arad.Cu prilejul serbărilor de la Câmpeni din vara anului 1924,mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu a adresat o chemare societăţii „Astra”să vină în Basarabia şi s-aducă mai multă cultură şi mai puţină politică. Alespreşedinte al „Astrei” de adunarea generală a „Astrei” de la Timişoara,Vasile Goldiş a resimţit din zona alegerii, 29 august 1923, responsabilitateaacestei chemări. Răspunsul său pozitiv a fost concretizat la sfârşitul lui mai1925, când a plecat în Basarabia însoţit de-o delegaţie a „Astrei”. Dindelegaţie făceau parte O. Goga, O. Ghibu, I. Lupaş, S. Puscariu, O.Breduceanu şi O. Beiu. Scopul deplasării era cunoaşterea stării culturale aromânilor din Basarabia şi stabilirea cu responsabilii culturali a unuiprogram orientativ de expansiune culturală a „Astrei” în Basarabia. Eraconvingerea puternică a lui Goldiş că prin difuzarea valorilor şi modelelorculturale se va constitui la întărire sufletelor româneşti din Basarabia şi laconsolidarea solidarităţii naţionale care trebuie să fie factorul principal alacţiunilor de dezvoltare culturală. Delegaţia trecea Prutul şi intra „pentruîntâia dată pe pământul Basarabiei”, a declarat la Chişinău în 7 iunie 1925Vasile Goldiş într-o şedinţă de elaborare a unui proiect de activitateculturală. Delegaţia a văzut la vreo 20 de km de Prut o ruină părăsită pevârful unui deluşor şi l-a întrebat pe Ion Pelivan, însoţitorul lor, ce e acolo?Însoţitorul le-a răspuns că sunt urmele turnului lui Carastache, un boieraşmoldovean, care a ridicat acolo un turn pentru a vedea mai uşor Iaşii şicupola bisericii celor Trei Ierarhi. După ce „barbarii moscoviţi rupseseră dintrupul Moldovei, ţara dintre Nistru şi Prut” 21 . Cu gândul de a vedea şicunoaşte mai uşor fraţii din Basarabia a venit şi această delegaţie a „Astrei”.În timpul convorbirilor de la Chişinău, Vasile Goldiş a cunoscut şiopiniile unor interlocutori ai săi. Gurie Grosu, Pan Halipa, Ion Pelivan, careau conţinut ideea dezvoltării culturale a Basarabiei. În timpul discuţiilorţinute în 7 iunie 1925 în Sala Eparhială s-a decis: să fie constituită „Astra”basarabeană! În lunile ce-au urmat relaţiile culturale ale intelectualilor21 Vasile Goldiş, Discursurile rostite în preajma Unirii şi la Asociaţia culturală Astra.Cuvânt înainte Episcop Timotei Seviciu, Helicon, Timişoara, 1994, p. 108.127