ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Această frumoasă serie de timbre, emisă în plin război, s-a doveditulterior a avea câteva greşeli de machetare, care nu au impietat însă la acelmoment asupra mesajului său patriotic.În decembrie 1945, în nr. 23 din aceeaşi revistă Filatelia, semenţiona că „Evenimentul revenirii Ardealului la trunchiul ţării a fostsărbătorit prin admirabilă serie a „Eliberării Ardealului", cu vederipitoreşti din Transilvania şi figuri de luptători, voievozi şi cărturari în micimedalioane". Revista Filatelia nr. 28 din 15 februarie 1946 menţionează catitlu al emisiunii „Pentru Ardelenii din Ardealul de Nord eliberat". Aniicomunismului, urmărind netezirea susceptibilităţilor naţionalităţilorconlocuitoare, au ciuntit denumirea emisiunii la cea inserată în cataloageleşi listele de preţuri pentru timbrele românești din ultimele decenii: „PentruArdeleni".Valenţele politice ale emisiunii au fost subliniate în epocă dedistribuirea acestor mărci în lunile de după reinstalarea efectivă aadministraţiei poştale româneşti în zonă la francarea corespondenţelor chiarla oficii poştale din Transilvania de Nord. Spre deosebire de alte emisiunitematice din acea epocă, practic nedistribuite la francare, ci cumpăratemasiv de colecţionari şi negustori de timbre, seria comemorând retrocedareaArdealului de Nord a avut o deosebit de interesantă utilizare poştală. Cuexcepţia timbrului cu suprataxă, celelalte valori par să fi circulat efectiv întoată ţara. S-a considerat pe de altă parte că, după anii marcaţi depropagandă horthistă inclusiv pe mărcile poştale, românii nord-ardeleni potfi îmbărbătaţi prin mesajul mărcilor poştale româneşti distribuite în acestteritoriu. De aceea, oficialităţile poştale de la Bucureşti au decis să trimită înzonă împreună cu uzualele „Mihai I" şi mărci ale emisiunii retrocedăriiArdealului de Nord.Astăzi plicurile şi cărţile poştale circulate în Nordul Transilvaniei îniunie-septembrie 1945 sunt greu de găsit, iar cele incluzând în francaturitimbre ale emisiunii retrocedării sunt deosebit de rare. Foarte interesantesunt trimiterile cu ştampile bilingve româno-maghiare sau cu alte modalităţiprovizorii de anulare a timbrelor.Cartea poştală din fig.2 expediată de la Sovata la Cluj pe 15 iunie1945 este francată la tariful corect de 26 lei 8 . Mărcile, inclusiv cea de 15 leicu efigia şi sigiliul lui Mihai Viteazul, sunt anulate în tuş violet de ştampilabilingvă provizorie de cauciuc cu textul maghiaro-român SZOVATA /SOVATA. La sosirea în Cluj, opt zile mai târziu, s-au aplicat ştampila de8 Călin Marinescu, Tarifele, Taxele și Gratuitățile Poștale în România (1841-2008), Ed.Medro, București, 2008, pp. 134-137.223