ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

sau trimiterea lor în faţa tribunalului pentru a se putea apăra. Dar măsurilerepresive ale autorităţilor maghiare continuă, şi fireşte, plângerile preoţilorşi învăţătorilor trimise episcopului. Astfel este plângerea protopopului dinIneu, adresată Episcopiei la 8/21 noiembrie 1916, în care arată că el şiînvăţătorul Pavel Dârlea au fost arestaţi şi reţinuţi între 18/31 octombrie1916 şi 25 octombrie/7 noiembrie 1916, duşi în mai multe locuri şi învinuiţică înaintea războiului cu România, îmbrăcaţi în haine ţărăneşti, ar fi umblatla Ineu şi în jur, din casă în casă spre a „aţâţa” poporul în favoareaRomâniei 14 . Unor preoţi li s-a impus un fel de domiciliu forţat, cum estecazul preotului Tinera din Alioş, care în raportul către protopop arată că dela 28 septembrie 1916 n-a mai putut servi în biserică şi nici să conducăşcoala profesională, deoarece căpitanul poliţiei de graniţă i-a ordonat să nuintre cu nimeni în contact în afara „cercului său obişnuit” (familia-n.n.), sănu folosească telefonul şi să nu schimbe telegrame fără aprobarea lui.Motivul acestei interdicţii era că „numitul (preotul-n.n.) era individ deneîncredere”. Numai după intervenţia episcopului i s-a îngăduit să serveascăîn biserică şi să conducă şcoala,al cărei învăţător era mobilizat 15 .Sosirea de noi plângeri şi mai ales intensificarea acţiunii de internarea preoţilor, au determinat pe episcopul I.Papp să trimită un memoriuguvernului maghiar, în tot cursul toamnei anului 1916, în care cereaanchetarea rapidă a cauzelor pentru care respectivii preoţi au fost deţinuţi,iar cei nevinovaţi să fie lăsaţi să se întoarcă la parohiile lor 16 .Se ştie că în urma decesului mitropolitului Ioan Meţianu, guvernulmaghiar a încercat să găsească un urmaş „maleabil”. De aceea, în toamnaanului 1916, cu ocazia alegerii de deputaţi pentru sinodul arhidiecezan,cercurile conducătoare au recurs la teroare în dorinţa alegerii de deputaţigata să voteze persoana propusă de Budapesta sau cel puţin dorită de ea.Contra acestei terori, Ioan.I.Papp, devenit locţiitor de mitropolit, împreunăcu N. Zigre, în numele Consistoriului Arhidiecezan protestează în scrisîmpotriva terorii autorităţilor în privinţa alegerilor de deputaţi pentru sinodulardiecezan electoral 17 . La instalarea noului mitropolit, episcopul Ioan I.Pappa fost singurul dintre toţi arhiereii români de ambele confesiuni care şi-auţinut discursul în limba română, limba populaţiei majoritare din eparhiaarădeană 18 .Anii următori (1917-1918) sunt la fel de grei, atât pentru Episcopiaarădeană, cât şi pentru clerul şi credincioşii ei. Ignatie I. Papp va continuasă-şi apere clerul, învăţătorii şi credincioşii, fie intervenind pentru eliberarealor din lagăre, fie ajutându-i cu bani când cererile de eliberare îi eraurefuzate de guvernul ungar, fie cerând scutirea - „absolvire” sau chiareliberarea din armată.168