ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

2. „Oricărui cuvânt şi graiu înţelegere statornică trebuie a-i da, caretotdeauna să rămâie”;3. „Tuată podaba, care cu sila oarecum iaste vârâtă în vorbă nu fireaşte,după cum e firea vorbei şi care întunecă vorba, din vorba filosoficeascătrebuie a o scoate”.Influenţa iluminismul practic wolffian a determinat „o rostirefilosofică care a înrâurit discursul său istoric. Teoria despre adevăr, preluatădin modelul său, a orientat explicaţia istorică spre o viziune cauzală [...] Înalţi termeni, gândirea este adevărată atunci când este întocmai lucrurilor,fapt ce sugerează necesitatea combaterii îndepărtării de la realitate,rătăcirile, prejudecăţile care populau istoriografia timpului. Prin urmarereconstituirea istorică a faptelor şi interpreztarea dată de istorie se întemeiaupe idei de valoare metodologică. Ideile, în cazul lui Micu, interpretările,aprecierile faptelor trebuie făcute cu „amănuntul” şi „cu luare aminte”,ignorând autoritatea. Astfel, în cultura română şi, în ultimă analiză, înistoriografie, a pătruns, prin scrierile lui Micu, îndoiala carteziană” 13 .Tot în această perioadă, Micu elaborează Scurtă cunoştinţă a istorieiromânilor 14 şi începe publicarea ei în Calendarul de la Buda (1806), iarGheorghe Şincai scrie lucrări de popularizare a ştiinţei: Învăţătura fireascăspre surparea superstiţiei norodului, precum şi Istoria naturei sau a firei, iarla Buda, în 1812, Petru Maior îşi publica lucrarea sa capitală Istoria pentruînceputul românilor în Dachia. În această perioadă de început de secol XIX,latinismul a dobândit, pentru majoritatea reprezentanţilor Şcolii Ardelene, oaltă funcţie, aceea de a trezi conştiinţa naţională a propriului popor, prinafirmarea idealurilor „romane” ce constituiau îndemnuri puternice în luptapentru câştigarea de drepturi şi libertăţi naţionale.Gheorghe Şincai, impunându-se în primul rând ca istoric, a fostcaracterizat de David Prodan drept „un element deosebit” 15 , iar IoanChindriş afirmă că „este întruchiparea celui mai autentic dintre iluminiştii pecare i-a dat cultura noastră” 16 . Opera principală a lui Şincai este Cronicaromânilor şi a altor neamuri învecinate, care cuprinde evenimentele de la13 Pompiliu Teodor, op. cit., p. 254.14 Samuil Micu, Istoria românilor, ediţie princeps după manuscrisul original, cu note şicomentarii istorice de Ioan Chindriş, vol. I-II, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 1995,522+496 p.15 Cuvânt comemorativ ţinut la Academia Română: „150 de ani de la moartea lui”; DavidProdan, Din istoria Transilvaniei, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1991, p. 315.16 Ioan Chindriş, Un Şincai pentru sufletul nostru (Recapitulare sentimentală) în: „Naţiuneşi europenitate. Studii istorice. In honorem magistri Camilli Mureşanu”, Coordonatori:Nicolae Edroiu, Susana Andea, Şerban Turcuş, Bucureşti, Editura Academiei Române,2007, p. 202.160