ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

„Diplomatarium Italicum” („Culegere de documente din Italia”), anuare aleŞcoalei Române din Roma.Prodigioasa sa activitate nu a mai putut fi continuată. Organismulsău uzat de atâtea eforturi, nu a putut rezista unei intervenţii chirurgicalebanale. Astfel, la 26 iunie 1927, Vasile Pârvan îşi dădea sfârşitul într-unsanatoriu din Bucureşti. Se stingea astfel, una dintre cele mai maripersonalităţi intelectuale ale tării, în plină strălucire a activităţii sale, la ovârstă care nu însumase 45 de ani 8 .După moartea lui Pârvan, cercetările arheologice în marile siturigreco-romane au continuat, la Histria, Callatis, Capidava, Ulpia TraianaSarmizegetusa. Au fost deschise noi şantiere, pe care le-au condus elevii luiPârvan sau specialişti care nu puteau ignora activitatea marelui nostru om deştiinţă: Celeiu–Sucidava (D. Tudor), Barboşi şi Garvăn–Dinogeţia (Gh.Ştefan), Drobeta şi Răcari (Gr. Florescu), Micia (C-tin Daicoviciu), Bologaşi Râşnov (M. Macrea) …O atenţie deosebită-în continuare-se acordă cercetărilor de pre- şiprotoistorie; fostul colaborator al lui Pârvan, Ioan Andrieşescu (1888–1944),publică o primă monografie consacrată neoliticului românesc „Contribuţie laDacia înainte de romani” (Iaşi, 1912). În anul 1927, se înfiinţează primaCatedră de arheologie preistorică şi a un seminar de specialitate laUniversitatea din Bucureşti. În acelaşi an, Andrieşescu preia şi funcţia dedirector al Muzeului Naţional de Antichităţi. Paralel, arheologul român, adesfăşurat numeroase cercetări la Sărata Monteoru (1926–1927), Oinac(1929–1930), Agighiol (1931). Rămase inedite–mult timp–rezultateleacestor săpături, vor contribui la mai buna cunoaştere a unei perioadeîndelungate din trecutul istoric al meleagurilor noastre: neolitic–epocapostaureliană.În anul 1933, apărea la Berlin, prima lucrare de sinteză modernă,consacrată pre- şi protoistoriei româneşti, datorată lui Ioan Nestor (1905–1974). Pentru întâia oară se punea în ordine sistemul de culturi arheologice,se stabilea o cronologie a acestora în baza unei concepţii unitare. Timp decirca 40 de ani, figura lui I. Nestor va domina arheologia românească aperioadei. Alţi arheologi, care s-au remarcat–pentru aceeaşi perioadăistorică–sunt: Radu Vulpe (1899–1982), Vladimir Dumitrescu (1902–1991),8 R. Vulpe, Notă biografică, în V.Pîrvan, Dacia (civilizaţiile antice din ţările carpatodanubiene),Bucureşti, 1972, pp. 7–19; C. Preda, op. cit., pp. 258 – 259; M. P. Dâmboviţa,op. cit., p. 12; Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei române, Iaşi, 1996, pp. 66-74.15