12 zile – O initiere secreta - Radu Cinamar.pdf - Carti Electronice

destinului unui suflet care tocmai urmează să se reîncarneze în planul fizic este
foarte complex, fiind opera extrem de precisă a unor entităţi cosmice infinit
superioare modului comun şi raţional de gândire a omului. Sunt luate în
consideraţie, din imensul bagaj de fapte, trăiri, emoţii şi intenţii pe care fiecare
făptură umană 1-a strâns de-a lungul nenumăratelor ei existenţe în manifestare,
acele tendinţe care urmează să definească în esenţă orientarea destinului ei în
încarnarea viitoare. Această alegere are la bază anumite criterii şi omul urmează să
trăiască în noua lui viaţă din planul fizic un fel de „replică” la acţiunile pe care el lea
săvârşit în alte vieţi terestre.
Da. M-am întrebat adeseori cum are loc, de fapt, acest proces de „contorizare” a
acţiunilor noastre, dar n-am găsit răspunsul, am spus eu gânditor.
Elinor a tăcut o clipă, după care mi-a răspuns cu multă competenţă:
— Orice faptă, fie că este realizată cu trupul, cu vorba sau cu gândul, este în
mod tainic „înregistrată” în ceea ce ocultiştii numesc „memoria cosmică”, iar mai
apoi chintesenţa acestor acţiuni este impregnată la nivelul sufletului individual,
putând fi o „povară” sau o „delectare” pentru cel care îşi trăieşte destinul, mi-a
explicat Elinor. Soarta omului nu este deloc întâmplătoare, ci este în deplin acord
cu natura faptelor pe care el le-a săvârşit şi tocmai acesta este motivul pentru care
oamenii se nasc atât de diferiţi. Fiecare trebuie să-şi trăiască destinul propriu, după
natura faptelor sale: faptele bune vor atrage merite şi, prin urmare, acea fiinţă se va
bucura de condiţii, şanse şi situaţii minunate în încarnarea ei din planul fizic; în
schimb, faptele rele vor atrage consecinţe nefaste, multă suferinţă şi chin pentru
fiinţa respectivă. Este însă important de ştiut că aceste „recompense” reprezintă totdeauna
un echilibru perfect între faptă şi răsplată. Nimeni nu este favorizat şi
nimeni nu este dezavantajat. Fiecare primeşte exact ceea ce el merită, chiar dacă
mulţi afirmă că sunt nedreptăţiţi şi îl acuză pe Dumnezeu că le-a dat atâta suferinţă
şi necazuri în viaţă. De ce trebuie să se chinuiască ei la limita subzistenţei şi alţii să
huzurească în lux şi bogăţii? Acest gen de întrebări sunt frecvente la cei care suferă
în viaţă, dar nu înţeleg cauzele acelei suferinţe. După cum spuneam, astfel de
situaţii reprezintă expresia fidelă a legii compensaţiei faptelor care au fost săvârşite,
dar cel care încă nu este suficient trezit din punct de vedere spiritual, nu ştie şi nu
înţelege aceste lucruri.
Eram foarte interesat de aceste aspecte, deoarece ele îmi permiteau să-mi
sintetizez cunoştinţele iniţiatice pe care le aveam. L-am întrebat pe Elinor ce anume
determină reîncarnarea viitoare a unui suflet în planul terestru.
— În intervalul dintre două încarnări succesive, sufletul individual trăieşte în
planul astral o perioadă de timp care este în acord cu meritele pe care le-a
dobândit. Când acestea s-au epuizat vine vremea în care alte fapte, care au fost
săvârşite de-a lungul existenţelor terestre, s-au „copt” şi aşteaptă să-şi primească
„răsplata”, bună sau rea, în planul fizic, adică într-o nouă încarnare. Această
„condensare” a necesităţii destinului atrage atunci în mod irezistibil sufletul
respectiv către planul fizic, într-o „matcă” sau tipar de integrare în societate care
este cel mai potrivit cu specificul sau natura faptelor care trebuie compensate.
Aceasta se întâmplă fie că viitoarea fiinţă umană care se va naşte în acea matcă
trebuie să consume fructele bune sau meritele care se datorează acţiunilor sale
benefice din trecut, fie că ea trebuie să plătească pentru faptele ei anterioare şi
pentru suferinţa pe care a pricinuit-o altora. De cele mai multe ori însă există o