Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SEMNE DE RECUNOAŞTERE A COPILULUI ABUZAT. CONSECINŢELE<br />
ABUZULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ŞI INTEGRĂRII PSIHO - SOCIALE A COPILULUI<br />
Psihoterapeut Principal Corina Mighiu*<br />
În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de semne specifice ale neglijării<br />
şi abuzului. Cunoaşterea acestor semne specifice, ajută profesionistul care lucrează<br />
cu copii, să poată identifica cazurile de maltratare. Abuzul copiilor include abuzul<br />
fizic, abuzul emoţional/psihologic, neglijarea şi abuzul sexual. Raportarea unui caz<br />
suspectat de abuz al copilului este responsabilitatea fiecărui adult care vine în contact<br />
cu un astfel de caz, iar pentru profesionişti (cadre didactice, cadre medicale, psihologi,<br />
asistenţi sociali, poliţişti, etc.) o obligaţie stabilită de Legea 272/2004.<br />
Un terapeut poate participa în stadii diferite ale prevenirii, intervenţiei şi<br />
tratamentului unui caz de abuz asupra copilului. Toţi terapeuţii ar trebui să fie<br />
familiarizaţi cu identificarea familiilor cu risc de abuz, precum şi cu resursele<br />
interdisciplinare şi comunitare disponibile victimelor şi familiilor afectate de abuz al<br />
copiilor.<br />
Ca şi alte victime, copiii abuzaţi resimt disfuncţionalităţi psihologice. Spre deosebire<br />
de adulţi, ei sunt traumatizaţi în timpul perioadei celei mai critice din viaţa lor: când<br />
se formează părerile despre sine, despre alţii şi despre lume, când îşi stabilesc relaţiile<br />
cu propriile stări şi când sunt dobândite pentru prima dată abilităţile de cooperare .<br />
Asemenea reacţii post-traumatice pot avea cu uşurinţă impact asupra maturizării<br />
psihologice şi sociale ulterioare, ducând la o dezvoltare potenţial atipică şi disfuncţională.<br />
Indiferent de tipul specific de maltratare, consecinţele abuzului asupra dezvoltării<br />
copilului par să apară în măcar trei stadii:<br />
1. Reacţiile iniţiale la victimizare, implicând stres post-traumatic, schimbări ale<br />
dezvoltării normale psihologice, afect dureros şi distorsiuni cognitive<br />
2. Acomodare la continuarea abuzului, implicând comportamente cooperante<br />
pentru a creşte siguranţa şi /sau scădea durerea în timpul victimizării<br />
3. Elaborare pe termen lung şi acomodare secundară:<br />
(a) consecinţele reacţiilor iniţiale şi acomodările legate de abuz asupra dezvoltării<br />
psihologice ulterioare a individului<br />
(b) răspunsurile cooperante ale supravieţuitorului la disforia legată de abuz<br />
* Mighiu Corina este psihoterapeut principal în terapie de familie, coordonator de programe în cadrul<br />
Asociației Salvați <strong>Copiii</strong> Iași<br />
23
Change language