„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Imaginea evreilor din Constanţa în presa interbelică locală
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
armenii 3.751, turcii şi tătarii 3.666, alţii 7.542, totalul populaţiei oraşului fiind
atunci de 72.462 de locuitori 23 .
În numărul Dobrogei june din 13 aprilie 1929 se făcea cunoscută activitatea
asociaţiei sioniste Keren-Hayessod la Constanţa din data de 31 martie, marcată
printr-o mare întrunire la cinematograful ,,Tranulis”, unde a rulat filmul
,,Primăvara în Palestina” 24 .
Implicaţi în eforturile de modernizare ale oraşului, unele personalităţi ale
etniei evreieşti din localitate s-au implicat şi în viaţa politică. Pe lista Partidului
Naţional Ţărănesc pentru alegerile comunale din 14 martie 1930 s-a aflat, de
exemplu, P. Şapira, aflat la poziţia a 9-a, cunoscut comerciant, preşedinte al
Bursei de Comerţ şi Cereale 25 .
Demn de reţinut este că, în urma preluării conducerii Germaniei de către
Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor, în ianuarie 1933, cunoscându-se
propaganda antisemită vehiculată de membrii acestei formaţiuni, evreii din
Constanţa ,,de ambele rituri”, au organizat, la 5 aprilie 1933, un protest ,,împotriva
exceselor antisemite din Germania”. S-a reţinut că, ,,la orele 7 seara s-a oficiat câte un
serviciu religios la templul israelit din str. Rosetti şi la templul spaniol din str. Mircea. La
aceste servicii religioase a participat aproape întreaga populaţie israelită din Constanţa. Nu sau
ţinut discursuri” 26 .
Ataşaţi Patriei de adopţie, evreii localnici cinsteau sărbătorile naţionale
ale românilor. Presa ne dezvăluie că una dintre sărbătorile importante pe care
evreii le onorau în mod deosebit era cea dedicată Unirii de la 1 decembrie 1918.
Sub titlul ,,Evreii din Constanţa împotriva revizioniştilor”, Dobrogea jună din 1
decembrie 1936 informa cititorii că liderii comunităţilor mozaice din oraş,
Chirman Adilştein, în numele israeliţilor de rot occidental (aşkenazii) şi Solomon
Israel, în numele israeliţilor de rit spaniol (sefarzii) au lansat un apel către toţi
coreligionarii cu următorul cuprins: ,,Ziua de 1 Decembrie - zi în care s-a înfăptuit
pentru totdeauna unirea tuturor Românilor şi în care zi Ţara, pentru vecie, a fost statornicită
în graniţele ei fireşti, va fi sărbătorită şi de moi cu toată însufleţirea şi vă înştiinţăm că
sărbătorirea va avea loc în ziua de 1 Decembrie a. C. Orele 16 jumătate la templul nostru
din C. A. Rosetti” 27 . În continuare, preşedinţii comunităţilor arătau că, ,,prin
numărul mare de participanţi vom sublinia importanţa covârşitoare a acestei zile, afirmând
acum, ca şi în trecut, că suntem alături de întreaga suflare Românească luând partevie şi din
23 D. J. A. N., filiala Constanţa, Fond Primăria Constanţa, dosar nr. 10/1928, f. 43. Cu
ocazia recensământului din anul 1930 au fost înregistraţi în întreaga Dobroge 3.795 de evrei,
cf. Dr. Sabin Manuilă, dr. W. Filderman, Regional Development of the Jewish Population in
Romania, (1957), Romanian Historical Studies, f. l., 1996, p. 17.
24 Dobrogea jună, anul XXV, nr. 79, 13 aprilie 1929, p. 1.
25 Dacia, nr. 48, 13 martie 1930. Pincus Şapira a condus Bursa de mărfuri şi cereale până în
anul 1933 când a decedat, activitatea sa ca preşedinte al Bursei fiind foarte apreciată, cf.
Idem, nr. 32, 6 aprilie 1933.
26 Idem, nr. 32, 6 Aprilie 1933.
27 Dobrogea jună, nr. 263, 1 decembrie 1936.
ISSN -1841-138X 112 © 2007 Ovidius University Press