„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
intermitentă şi slujeşte unor scopuri imperialiste, care se soldează cu tăierea
accesului spre mare a regiunilor carpatice şi implicit, robirea lor, întâi economică
şi apoi politică. Cine poate spune că această funcţiune, care-i totuşi o realitate,
răspunde – în vremuri de normală dezvoltare a popoarelor – unei necesităţi de
neînlăturat? şi care om de buna credinţă nu va înţelege dimpotrivă că, pentru
Balcani sau pentru Rusia, ţinutul nostru de la Mare e doar un teritoriu excentric
servind expansiunii suplimentare etnice sau politice? (căci pentru scurgerea
produselor, Rusia are ţărmul de nord iar Bulgaria pe cel de răsărit, de la Varna
către sud). Ar putea totuşi fi invocată, dar numai pentru vecinii de la Miaza-zi,
setea de pământ. Acest motiv a cărui îndreptăţire istorica e cu totul iluzorie – pe
lângă că nu are valoare absolută şi exclusivă, ar putea fi luat în considerare numai
în cazul când s-ar dovedi că – PRIN EXCEPŢIE – drumul nostru către mare nu
are nevoie de spaţiu protector locuit de aceleaşi elemente care trebuie sa-l
stăpânească şi, la nevoie, să-l apere.
Pentru România însă, Dobrogea rămâne o necesitate de neînlăturat, o
anexă funcţională a Carpaţilor, un cap de drum natural pe care se îndreaptă către
Mare, produsele şi prisosul populaţiei pentru asigurarea stăpânirei acestui drum.
Iată sensul şi justificarea stăpânirei româneşti în Dobrogea. Tocmai în
interesul acestei stăpâniri, care-i eficace numai dacă e perfect consolidată (subl.n.), nu
trebuie să se uite însă ca şi cealaltă funcţiune – drumul de invazie – este o
realitate din care decurge o ameninţare permanentă” 13 .
Semnificaţia sintagmei „drum de invazii” este relevată de către geograful
Dobrogei, C. Brătescu, asiduu cercetător al realităţilor etnodemografice dobrogene, el
acordând factorului geopolitic cuvenita însemnătate în corecta şi adecvat-istoric
înţelegere a acestor realităţi 14 : „Pentru cine cercetează populaţia Cadrilaterului,
raporturile statistice ale naţionalităţilor şi aşezările lor schimbătoare în cursul
secolilor trecuţi, rolul geopolitic de drum, pe care l-a avut ţinutul până în vremea
noastră, nu trebuie pierdut din vedere: drum de invazii şi drum de arme – dacă
voieşte a-şi explica marile prefaceri istorice şi etnice realizate în acest teritoriu.
De altfel, Cadrilaterul nu stă unic în acest destin al său lângă M. Neagră, ci
formează doar un inel din lanţul de ţinuturi care azi, asemenea unor mozaicuri
etnografice, mărginesc spre nord şi apus ţările acestei Mări: stepele Ucrainei
inclusiv Crimeea, Bugecul Basarabiei, Dobrogea, Bulgaria cam de la răsărit de
Iantra, o buna parte din Rumelia şi Tracia dinspre Constantinopole. Pe aici au
trecut atâtea invazii de popoare! Sciţi şi sarmaţi în antichitate; goţi, huni, avari,
13 Ibidem, pp. 91-92.
14 Despre personalitatea şi activitatea „geografului Dobrogei”, vezi St. Lascu, C. Vitanos,
Dimensiuni naţionale în activitatea publică şi ştiinţifică a dobrogenilor Ion Bănescu şi
Constantin Brătescu, în St. Lascu, C. Vitanos (coord.), Valori ale civilizaţiei româneşti în
Dobrogea. Volum dedicat Centenarului Şcolii Normale „Constantin Brătescu” şi aniversării
a 115 ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român (Colegiul Pedagogic „Constantin
Brătescu”, Asociaţia Cultural-Istorică Dobrogeană „România de la Mare”), f.e., Constanţa,
1993, pp. 121-148.
ISSN -1841-138X 48 © 2007 Ovidius University Press