„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Mariana Cojoc / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
Administraţia Canalelor Navigabile a fost înfiinţată în anul 1988 prin
decizie de Guvern şi are în patrimoniu canalele navigabile Dunărea-Marea
Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari, precum şi infrastructura aferentă,
compusă din patru ecluze, şi anume: Agigea, Cernavodă, Năvodari şi Ovidiu,
precum şi porturile la Ovidiu, Luminiţa, Medgidia şi Basarabi. În acord cu
standardele Uniunii Europene, Canalul Dunăre-Marea Neagră face parte din
clasa a VI-a de canale de transport pe ape interioare. Canalul Dunăre-Marea
Neagră este integrat în reţeaua intermodală de transport, făcând parte din
Coridorul şapte de transport pe Dunăre, făcând legătura între portul Cernavodă
şi portul Constanţa, scurtând astfel cu 400 de km ruta de transport a mărfurilor
între Marea Neagră şi porturile dunărene, respectiv cu centrul Europei.
Odată cu deschiderea Canalului Rin-Main, în anul 1992, s-a făcut o
legătură directă între portul Constanţa şi portul Rotterdam. Administraţia
Canalelor Navigabile oferă o gamă largă de servicii, printre care pot să amintesc
dirijarea şi monitorizarea traficului maritim, asistenţa navigaţiei cu personal
calificat, radio-comunicaţii între nave, încărcare-descărcare. Unul dintre
obiectivele principale al Departamentului de Marketing este direcţionarea
mărfurilor din centrul Europei către portul Constanţa, precum şi dezvoltarea
transportului containerizat, având în vedere că portul Constanţa oferă
numeroase facilităţi şi numeroase posibilităţi pentru perioada viitoare. De
asemenea, se încurajează transferul mărfurilor de pe sistemul rutier şi feroviar pe
transportul naval.
Vă mulţumesc!
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:
Este şi pentru noi obiect de studiu Canalul ca atare, vorbind
dumneavoastră despre el ca obiect de activitate! În continuare, aş dori să dau
cuvântul colegului meu, director adjunct al Institutului de Cercetare-Dezvoltare
Marină „Grigore Antipa” Constanţa, care ar avea mult mai multe lucruri să ne
spună. Domnule doctor Vasile Pătraşcu, aveţi cuvântul!
Vasile Pătraşcu:
Mulţumesc frumos pentru această invitaţie! Daţi-mi şi mie voie să felicit
organizatorii; să apreciem că această acţiune ne vine în sprijinul acelor suite de
activităţi care sunt menite să îmbunătăţească comunicarea între noi şi a ne face
actori mai viabili, să spunem, în zona costieră şi nu numai, la nivel naţional şi
comunitar. Ceea ce aş vrea eu să subliniez de la bun început este faptul că
trebuie să ne clarificăm, şi îmi cer iertare, dar sunt probleme de care ne lovim şi
noi de multe ori şi, evident, încercăm să mergem şi la rădăcina lucrurilor! Ceea ce
trebuie să înţelegem şi să ne clarificăm este faptul că ne întâlnim nu pentru a face
această politică, pentru că nu noi o facem! Ne întâlnim în primul rând pentru a
comunica! Ceea ce s-a subliniat că este o necesitate. Această comunicare are în
vedere nu atât ceea ce avem ca ţintă, ci faptul că este important să urmărim cum
ISSN -1841-138X 203 © 2007 Ovidius University Press