„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Stoica Lascu / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
- Să se colonizeze cu elemente rezistente de români (din Regat, din
Macedonia sau cu românii din dreapta Dunării din regiunea Vidinului) tot
Cadrilaterul 83 , începând cu zona de frontieră populaţiunea să fie înarmată 84 ;
- Să se întărească elementul românesc cât mai mult dându-i-se posibilitatea
să alcătuiască gospodării temeinice, făcându-se şcoli, biserici, bănci
populare, să se facă drumuri de legătură, poştă şi telefon 85 ;
pricepută, statornică şi stăruitoare lucrare strecoară în scurtă vreme în sufletul unei mari părţi
dintr-însa convingerea că ea e anume de neam bulgar (subl.n.), fiindcă, o învaţă dânşii,
bulgărească e limba ce o vorbeşte; şi pe lângă aceasta încă, mai izbutesc să-i făurească în
suflete, ca energie naţională bulgară, credinţa că Macedonia, care azi ar fi locuită statornic
mai ales de bulgari, şi în vremurile trecute a fost ea stăpânită de părinţii şi moşii acestora de
astăzi, astfel că, deci, tot de bulgari, iar nu de turci şi nici de nimeni altul nu se cade să fie
condusă în viitor.
Iar printr-această îndemânatecă propagandă, bulgarii izbutesc ca, în scurtă vreme, o
foarte mare parte din populaţia slavă a Macedoniei să se creadă bulgărească (subl.n.), şi ca
sprijiniţi şi de stăruinţele Rusiei, să-şi dobândească la 1871 chiar o biserică proprie bulgară,
Exarchatul, care le sluji drept nou mijloc de bulgarificare. Şe de atunci, până mai în anii din
urmă, propaganda bulgară , prin biserică şi şcoală mai ales, păşi cam tot biruitoare în
bulgarizarea conştiinţei slavilor macedoneni” – Ibidem, pp. 6-7.
Pe de altă parte, şi sârbii, trezindu-se la o viaţă naţională proprie, încearcă să-şi
asume un rol istoric în Macedonia, „Iar fiindcă fiecare din aceste două state şi popoare slave
cred că, în momentul unei rezolvări a chestiei balcanice în cazul împărţirii Turciei sau al
deslipirii Macedoniei de dânsa, Europa va dărui această provincie aceluia dintre ele care va fi
socotit că are cele mai multe drepturi etnografice şi istorice; de aceea, atât bulgarii cât şi
sârbii se silesc, făr de răgaz, fiecare, a face diplomaţia europeană să capete convingerea că
dreptatea e numai a lor. Numai că propaganda bulgară, precum e ea mai energică şi mai
iscusită decât cea sârbească în Macedonia însăşi, tot astfel e dânsa mai întinsă şi mai
însufleţită de convingerea că reclama e sufletul întreprinderilor chiar în afaceri diplomatice.
De aceea vedem astăzi că presa europeană, franceză sau germană de pildă, care judecă lupta
dintre bulgari şi sârbi în Macedonia, necunoscând îndeajuns şi temeinic nici limba şi nici
istoria lor, dă în general dreptate celor dintâi, considerând pe cel de-al doilea numai de simpli
ambiţioşi sau pismăreţi. Iar noi, românii, cari nu ne hrănim până acum decât cu ceea ce
occidentul ne împărtăşeşte, credem ca şi dânsul (subl.n.), fără d-a cerceta în adânc, că
populaţia slavă statornică din Macedonia e «sigur» bulgară iar nu sârbesască, şi că lupta, pe
care sârbii o duc împotriva bulgarilor acolo, nu are alte temelii decât ambiţia şi pizma” –
Ibidem, pp. 9-10.
Pentru viziunea istoriografiei bulgare asupra situaţiei din Macedonia şi impactul
acesteia asupra relaţiilor româno-bulgare, vezi П. Тодоpов, Българският национален
въпрос. В българо-pумънските отношения 1878-1902 г., Ик Медиаком, София, 1994,
mai ales pp. 55-108, 203-260, 355-415, 465-493.
83 vezi şi V.S/avel/., Colonizarea Dobrogei Noui.-Se poate face cu români, în „Minerva”, VI,
nr. 1.901, 1 aprilie 1914, p. 1.
84 vezi C. Noe, Colonizarea Cadrilaterului, în „Sociologie românească”, III, n. 4-6, 1938, pp.
119-158.
85 vezi I.N. Roman, Drepturile, sacrificiile şi munca noastră în Dobrogea faţă de pretenţiile
bulgarilor asupra ei, Tipografia „Victoria”, Constanţa, f.a. /Extras din „Analele Dobrogei”,
III, nr. 4, 1922/, pp. 49-54.
ISSN -1841-138X 81 © 2007 Ovidius University Press