„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Stoica Lascu / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
Cealaltă regiune autorul o cuprinde „între Regep-Cuius, Vladimirova,
Cavarna, Balcic, Ecrene şi vechea limită a Dobrogei; terenurile sunt tot
accidentate cu văi deschise şi păduri, printre cari se găsesc şi ceva păduri
particulare. Spre Dobrici însă e o suprafaţă întinsă cu pământ de o calitate
excepţional 130 de bună.
Proprietatea particulară este divizată în trei categorii: în mică, mijlocie, şi
mare, cu deosebire că în această regiune sunt mult mai mulţi proprietari mari şi mai
bine organizate fermele sau conacele lor (subl.n.). Vitele micilor proprietari sunt
inferioare celor din cealaltă regiune, pe când ale marilor proprietari sunt mai
bune.
Musulmanii şi în această parte sunt tot cei dintâi în îngrijirea şi creşterea
vitelor şi în special a cailor, şi în această regiune se găsesc multe oi şi capre; oile
mai inferioare celor din ţară. Productele se transportau la Cavarna, Balcic şi cea
mai principală parte la Dobrici, ce se dirija la Varna cu calea ferată existentă.
Populaţia este compusă în mare parte din musulmani, apoi bulgari şi
prea mică parte din celelalte naţionalităţi; foarte puţini români.
La fermele sau conacele din această regiune, se găsesc instalaţiuni pentru
scos apa cu pompe prin rezervoare şi conducte precum şi maşini agricole de tot
felul şi chiar la vreo două ferme plug cu aburi şi autotractoare (subl.n.)”.
În continuare, la fel de onest, autorul ilustrează calităţile gospodăreşti ale
bulgarilor – un alt martor relevă şi el aceste „calităţi”, pe care, la fel de prob, „nu
voi să le contest. O putere de voinţă minunată, multă rânduială în toate, relativ
multă lumină în popor. În cârciumi când se adunau ţăranii discutau politică.
Şcoli în toate satele 131 , una sau mai multe chiar, după numărul locuitorilor” 132 –,
concretizate în imaginea frumoasă a suprafeţelor cerealiere, a lucrărilor de
utilitate publică: „Cultura grâului se face în condiţiuni foarte bune, prin ogoare
sterpe, pluguri şi semănători sistemele cele mai noui. Cultura îngrijită se practică
mai de toţi proprietarii mijlocii. În aceste regiuni se cultivă foarte puţin porumb;
în schimb cultura tutunului 133 este mai bună şi mai întinsă. Apa se găseşte tot la
adâncimea din cealaltă regiune; prin părţile văioase se găsesc isvoare cu apă bună
şi abundentă.
Căile de comunicaţie în această regiune sunt mai întinse şi mai în bună
stare. De remarcat este că bulgarii au construit şosele definitive, ori-câtă
130
vezi şi detalierea a doi martori oculari – supra 101; 111.
131
vezi şi Al. Lascarov-Moldovanu, Zile de campanie. Iunie-august 1913. Impresii,
observaţii, caracterizări, Stabilimentul de Arte Grafice „Energiea”, Bucureşti, 1915, p. 118:
„În vasta murdărie şi în noroiul secular de pe uliţe, şcoala părea că râde, luminoasă, stând
curată şi încăpătoare pe-o muche uşoară de deal (în localitatea Staverci – n.n.). Pretutindeni
am găsit localuri bune de şcoală. Bulgarii – dezvoltă ideea, în continuare, cunoscutul scriitor
–, alături de preocupările lor războinice, au avut şi o deosebită grijă de şcoală”.
132
C. Gane, op. cit.
133
xxx Cultura tutunului în Cadrilater, în „Conservatorul”, XIII, nr. 214, 2 octombrie 1913,
p. 2.
ISSN -1841-138X 93 © 2007 Ovidius University Press