„ovidius†constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU
„ovidius†constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU
„ovidius†constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Mariana Cojoc / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007<br />
Singurul şi cu un statut special. În primul rând, mă simt îndreptăţit să<br />
vorbesc despre munca părţii maghiare, deci în numele grupului maghiar<br />
constituit din şase-şapte tineri istorici aflaţi la prima apariţie în acest gen şi aş<br />
dori să încep cu o problemă din privinţa istoriografiei maghiare. O mare<br />
problemă este inexistenţa unei şcoli istoriografice maghiare referitoare la istoria<br />
maghiarilor din România de după 1945. Şi aceste tematici, într-un fel, au rămas<br />
în afara discursului istoriografic românesc. Deci, această echipă ar fi dorit ca,<br />
prin participarea la această muncă, să zicem ştiinţifică, să introducem câteva<br />
probleme referitoare la istoria comunităţii noastre. Să prezentăm care este stadiul<br />
prezent în care se află cursul istoriografic maghiar, privind această problemă, să<br />
introducem diferite probleme considerate de noi specifice în istoria comunităţii<br />
maghiare şi, nu în ultimul rând, să încercăm să introducem noi elemente în<br />
discursul public maghiar din Transilvania. Ca un simplu exemplu, ar fi<br />
evenimentele din ’56, problema integrării comunităţii maghiare în perioada<br />
comunistă, problema loialităţii faţă de statul român, prezenţa maghiarilor în<br />
număr destul de mare în prima fază a perioadei comuniste în rândul membrilor<br />
de partide, etc.<br />
Acesta a fost scopul nostru, de a introduce acest discurs. Şi văd că rodul<br />
muncii noastre există în faptul că mă aflu aici şi am posibilitatea de a discuta cu<br />
dumneavoastră. Domnul Florin Abraham a vorbit de problema periodizării,<br />
amintim şi în lucrare, noi ne-am referit la o periodizare privind impactul<br />
comunismului numai asupra minorităţii maghiare. De aceea am ales momentul<br />
’65, pentru că am considerat că, după evenimentele din ’56, perioada ’56-’65 a<br />
însemnat într-un fel restrângerea instituţiilor maghiare şi, nu în ultimul rând, în<br />
această perioadă s-a creat reţeaua Securităţii, mai ales în zona secuiască. Aşa cum<br />
am văzut în documentele C.N.S.A.S., nu prea exista o reţea bine dispusă în<br />
această zonă. Deocamdată atât.<br />
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:<br />
Mulţumim, domnule Zoltán Novák! În continuare, am să o rog să ia<br />
cuvântul pe doamna prof. univ. dr. Ana Bazac, de la Universitatea de Politehnică<br />
Bucureşti.<br />
Prof.univ.dr. Ana Bazac:<br />
Eu nu sunt istoric, aşa că nu mă pot ocupa de aspecte istorice concrete<br />
redactate în raport. Aş vrea să spun doar câteva lucruri. În primul rând, sunt<br />
două paliere de discuţie aici: unul este cel al raportului propriu-zis şi s-a vorbit<br />
destul despre cât de ştiinţific este, ce lipsuri are şi despre faptul că raportul<br />
Tismăneanu este un raport politic. Înainte de toate, este centralizat şi focalizat<br />
politic. Al doilea palier de discuţie este însă subiectul raportului, şi anume<br />
comunismul. Din acest punct de vedere, eu v-aş provoca puţin. Este limpede că<br />
noi condamnăm regimul comunist. Nu cred că sunt motive de dubii din punctul<br />
acesta de vedere. Nu este o perspectivă feministă, este mai degrabă o perspectivă<br />
ISSN -1841-138X 147 © 2007 Ovidius University Press
Change language