„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
O activitate publicistică asiduă în favoarea atribuirii României a
întregului „quadrilater” Rusciuk-Şumla-Varna o va desfăşura şi ataşatul militar
român la Sofia, maiorul G.A. Dabija (a fost în post în perioada mai 1910-iulie
1913); la solicitarea regelui Carol I pentru a face „un studiu complet asupra
Cadrilaterului”, el îi răspunde, în octombrie 1912, că are „făcut deja” un
asemenea studiu, pe care i l-a şi prezentat, la 1 noiembrie (precum şi altor şase
foruri statale şi fruntaşi politici). La cerinţa lui Take Ionescu de a-i publica
studiul pe cheltuiala Ministerului de Interne, „I-am atras atenţia că eu
funcţionând încă ca ataşat militar la Sofia, rog să se publice fără numele meu,
/iar atunci/ ministrul mi-a spus: «am să-l public sub numele un român» – ceea ce
s-a şi făcut în Iunie 1913, având şi un cuvânt înainte scris de George Diamandy,
aceasta pentru a da cărţei un caracter absolut neoficial, iar ediţia a 2-a a apărut în
Septembrie 1913 sub numele meu Maior G. Dabija, când încetase activitatea mea
de ataşat militar al României pe lângă legaţia din Sofia şi nu mai era nici un
motiv ca să nu se pună numele autorului” 72 .
Lucrarea, intitulată Cadrilaterul Bulgar, are 200 pp. (format 12), însoţite de
14 planşe – şi este împărţită în 21 de capitole: Orografie, Hidrografie, Clima,
Împărţirea Administrativă, Statistica populaţiunei, Clădiri, Animale, Agricultură, Păduri,
Instrucţia publică, Comunicaţiuni, Starea sanitară, Bugetele judeţene şi comunale. Datoriile
comunelor, Contribuţiuni şi impozite, Industria, Comerţul, Mişcarea porturilor, Vămi,
Preţuri, Banca naţională şi agricolă, Recrutări, Rezumatul /prezentarea sintetică a
situaţiei economico-administrative a judeţelor Varna, Rusciuc, Şumla/ 73 . La
începutul expunerii, meticulosul ataşat militar îşi previne lectorul asupra
expunerii Cadrilaterului bulgar: „Când se zice cadrilaterul Rusciuc-Silistra-Şumla-
Varna, trebue înţeleasă regiunea cuprinsă între aceste patru oraşe, nu cetăţi cum
erau odinioară, fiindcă azi numai Şumla mai este o cetate, restul sunt slab întărite
– dar totuşi pot juca prin poziţiunea lor un însemnat rol defensiv şi ofensiv” 74 .
72
G.A. Dabija, Amintirile unui ataşat militar român în Bulgaria. 1910-1913, Editura
Ziarului „Universul”, Bucureşti, 1936, p. 368.
73
La ediţia a II-a a fost adăugat un capitol intitulat Micul Cadrilater.
74
Un Român /G.A. Dabija/, Cadrilaterul bulgar, Atelierele grafice Socec & Co., Bucureşti,
1913, p. 1.
Vezi şi xxx Cadrilaterul cetăţilor turceşti din Bulgaria, în „România liberă”, I, nr.
57, 21 iulie 1877, p. 2 – un articol, nesemnat, în care se prezintă importanţa strategică a
acestor cetăţi: „Quadrilaterul cetăţilor turceşti din Bulgaria corespunde în unele privinţe în
mod excelent în ceia ce priveşte posiţiunea particolară a fiecărei cetăţi. Locul central lagărul
fortificat Şumla, nu se poate desigur compara de ex. cu Metzul, în ceia ce priveşte forţa
fortificatoare, dar are un mare avantagiu, şi anume pe acela că nu se poate închide de către
împrejurimile sale, astfel încât să se poată reduce la foamete ca Metzul. Moltke zice: că în
privinţa provientărei sale, în casul unei asedieri, se găseşte în condiţiunile unei cetăţi de
lângă mare, care dintr-o parte se poate asedia, iar din cealaltă parte a se bloca numai din
depărtare. O privire asupra locului ei geografic ne demonstră aceasta. Înaltul platou la a cărui
poale este situat lagărul fortificat, se ridică până la 800 picioare peste şesul Bulgariei, păreţii
săi stâncoşi cad aproape în toate direcţiunile în forma zidurilor, şi şesul suprafeţei este
acoperit cu pădure impenetrabilă. Numai în flancul stâng înapoia Stradeei se poate urca, însă
ISSN -1841-138X 76 © 2007 Ovidius University Press