„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Elena-Loredana Mirea / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
(Germania) de exemplu, au trebuit să aleagă între a lucra mai multe ore pe zi sau
a-şi pierde locul de muncă. 22
De asemenea, exista teama delocalizării, fenomen ce poate fi tradus prin
faptul că marile companii occidentale îşi mută o mare parte din locurile de
muncă în Est. Însă, această teamă a fost cu totul nefondată, statisticile arătând că
în doi ani de la aderare, doar 1-1,5% din companii au recurs la această metodă
pentru a-şi asigura producţia. 23
Mai mult, presa occidentală a dezminţit în repetate rânduri toate
zvonurile negative legate de imigraţia forţei de muncă. Astfel, în cotidianul
britanic Financial Times se sublinia că „în ciuda temerilor că Europa occidentală va fi
invadată de hoarde de muncitori estici în căutare de o viaţă mai bună, în realitate foarte puţine
persoane îşi caută un loc de muncă în Vest”. 24 Iar la trei ani de la aderarea ţărilor
Europei Centrale şi de Est la Uniunea Europeană, ministrul muncii al Marii
Britanii declara pentru „Dailly Express” că „nu există dovezi că imigraţia din noile
state membre U.E. a dus la reducerea creşterii salariale în economie, ci dimpotrivă, analiştii,
oamenii de afaceri şi statisticile arată că acest lucru a generat o creştere economică” 25 .
România şi Bulgaria – În valul al doilea al extinderii Uniunii Europene
Aşa cum am afirmat şi mai sus, după căderea regimului socialist din 1989
România şi Bulgaria şi-au trasat noi obiective de politică externă: orientarea către
Occident, aderarea la N.A.T.O. şi U.E. În acest sens, încă din primele luni ale
anului 1990, cele două state au stabilit relaţii diplomatice cu Comunităţiile
Europene, şi-au trimis ambasadorii la Bruxelles şi începând cu anul următor,
România şi Bulgaria au fost incluse în programul de finanţare PHARE. Trebuie
să subliniez aici că dintre cele 12 state din Europa Centrală şi de Est, candidate
la aderare, România a primit cea mai mare finanţare din partea U.E. Astfel, în
numai un deceniu (1992-2002) şi numai prin programul PHARE ţara noastră a
primit 2 miliarde de € 26 , iar începând cu anul 2000 a primit 700 de milioane de €
pe an.
22
Silvia Cimpoeriu, Extinderea Uniunii Europene spulberă privilegiile muncitorilor
europeni, în „Evenimentul zilei” din 13 mai 2004, ediţia on-line
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/650364/Extinderea-UE-spulbera-privilegiilemuncitorilor-europeni/.
23
Ibidem.
24
Jean Eaglesham, Scheherazade Daneshkhu, National News business and economy:
Number of immigrants soars past forecasts, în “Financial Times”, 11 noiembrie
2004, (ediţia on- line
http://search.ft.com/ftArticle?sortBy=gadatearticle&queryText=%22illegal+workers%22&aj
e=true&id=041111001373&page=9).
25
Viorica Marin, Imigranţii est- europeni scad salariile britanicilor, în „Adevărul”, nr. 5202,
luni, 2 aprilie 2007, p. 4.
26
Luciana Alexandra Ghica, România şi Uniunea Europeană. O istorie cronologică,
Bucureşti, Editura Meronia, 2006, p22.
ISSN -1841-138X 21 © 2007 Ovidius University Press