„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Istoria – instrument de înţelegere a prezentului...
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
ediţie, à propos de ceea ce s-a discutat în legătură cu reflectarea în societate şi în
media a acestui text.
Domnul profesor Barbu vorbea despre regimul comunist ca despre un
proiect politic şi, revenind la raportul Tismăneanu, aş vrea ca să ies un pic din
cadrul acesta, să-i spun statal, şi să ies un pic în afara României şi să amintesc că
inclusiv revenirea sau sosirea regimului democratic a fost gândită, de asemenea,
ca proiect politic în ţările din jur. Numai că acest caz românesc este un pic atipic
faţă de ceea ce s-a întâmplat. La noi a existat şi există aceste discuţii pe baza
raportului Tismăneanu, dacă este un raport politic sau unul ştiinţific, după care,
aşa cum am constatat, se vorbeşte despre posibilitatea instaurării unor stări de
fapt, care ar fi politice, juridice ş.a.m.d., respectiv dacă ele vor avea efect în
planul acestor activităţi. În ţările din jurul nostru, însă, discursul ştiinţific a fost
ultimul în acestă etapă. Declaraţia politică a fost cea care a precedat, în
întregime, tot ceea ce a urmat şi sunt cel puţin două cazuri pe care eu le cunosc,
dar sunt sigur că peste tot s-a întâmplat la fel. În Cehoslovacia şi Polonia, unde
discursul preşedintelui Havel, respectiv, al preşedintelui Walesa în Parlament au
condamnat în mod evident comunismul. Sigur, nu pe baza unui raport ştiinţific,
dar au condamnat comunismul, iar din această declaraţie politică au survenit
toate celelalte elemente de natură politică şi, mai ales, juridică, pentru că domnul
academician Papacostea se referea şi la acest aspect al lucrurilor juridice. Poate,
din câte ştiu din discuţiile pe care le-am avut cu dumnealui, se referă la procesele
politice de la sfârşitul anilor ’ 40 şi din anii ’50, dar nu numai. Şi, abia după a
treia etapă a acestui proces este discursul sau proiectul ştiinţific, sigur, pe baza
editurii de volume, documente, de monografii, de studii ş.a.m.d.
Spuneam că acest caz românesc este un pic atipic, pentru că raportul
Tismăneanu ne impune să gândim sau să găsim soluţia dacă este un raport
politic sau unul ştiinţific, după care, pe marginea concluziilor trase de aici, să
încercăm să vedem care ar fi soluţiile de viitor. Eu cel puţin aşa văd. Şi ca o
concluzie, pentru că sunt sigur că ceilalţi colegi care au rămas de discutat au mult
mai multe de spus decât mine, inclusiv în faţa mea se află unul dintre autorii
raportului şi cred că el este cel mai îndreptăţit să ne spună punctul de vedere al
celor care au lucrat efectiv pe marginea textului, spuneam că, din punctul meu
de vedere, acest text, acest raport, indiferent că este de natură politică sau
ştiinţifică, şi dezbaterea sunt sigur că poate continua, reprezintă o necesitate
fundamentală pentru societatea românească.
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:
Mulţumim domnului profesor Anghel! Domnule Zoltan Novák, aţi avut
o anume arhitectură proiectată înainte de a vă apuca de munca aceasta de
redactare a raportului ca atare? Sigur că e o situaţie ingrată. Sunteţi, din păcate
singurul din echipă şi, probabil, de aceea aveţi o misiune grea!
Cercetător ştiinţific drd. Novák Zoltán:
ISSN -1841-138X 146 © 2007 Ovidius University Press