„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
diplomatică şi militară sud-est europeană: „Precum cele două mari grupări ale
puterilor europene au asigurat pacea lumei, tot astfel România, prin stabilirea
echilibrului de forţe în Balcani, a garantat liniştea în Orient. Rolul României –
comenta editorialistul unei gazete politice din Capitală – a fost şi va fi din cele mai
frumoase. Astăzi, popoarelor balcanice 54 li s’a deschis un teren nou de muncă,
un drum larg spre un viitor strălucit” 55 .
Problematica extinderii graniţei sud-dobrogene a României revenise în
actualitatea cercurilor politice şi ale opiniei publice în împrejurările
circumstanţiate agravării situaţiei geopolitice în sud-estul european – respectiv,
odată cu declanşarea Primului Război Balcanic, mai vechea dispută românobulgară
recidivând în noul context 56 . În presa română vor fi publicate numeroase
articole privind atitudinea ce trebuia să o aibe România în acest conflict,
reprezentanţi ai opiniei publice în cvasitotalitatea intervenţiilor lor pledând
pentru păstrarea unei atitudini iniţiale de neutralitate – pe fondul întăririi
siguranţei fruntariei sudice, prin rectificarea acesteia 57 , respectiv a întăririi
capacităţii militare, pentru a fi „gata de a ne spune cuvântul şi de a-l susţine, la
nevoie, prin puterea armelor” 58 –, ţara întărindu-şi calitatea de arbitru în zonă.
„Până astăzi rolul nostru a fost bine definit. Antipatia către Rusia şi interesele de
până acum ne-au împins cătră politica Triplei Alianţe nu însă în mod oficial. Din
partea aceasta ne veneau până acum laude, ca: «România este un element de
ordine în Orient». Asemenea laude au început de puţin timp să ne vie şi din
partea opusă. Rusia a schimbat tactica faţă de România. Ţarul oferă Regelui
Carol I bastonul de mareşal al armatei ruseşti, recunoaşte oficial rolul important
al armatei române la Plevna – rol cu totul ignorat până astăzi de istoricii Rusiei –
şi ceva mai mult, ministrul de externe Sasanov – în scopuri oculte – zice sub
des Affaires Etrangères), Imprimerie de l’état, Bucarest, 1913, pp. 68-69; xxx Иэвори за
историаята на Добруджа..., pp. 230-231 (Doc. 229).
54
vezi consideraţiile lui I.V. Povolni, „un distins publicist”, inserate sub titlul Rolul
României în Balcani. Arbitrajul român se impune în viitor ca o binefacere permanentă
pentru popoarele balcanice, în „Adevĕrul”, XXVI, nr. 8.619, 10 septembrie 1913, pp. 1-2.
55
xxx Rolul României. Asigurarea păcei europene, în „Conservatorul”, XIII, nr. 270, 12
decembrie 1913, p. 1; vezi şi C. Mille, Cavalla! Rolul României, în „Adevĕrul”, XXVI, nr.
8.570, 23 iulie 1913, p. 1; C. Dem., Rolul României la sudul Dunărei, în „Minerva”, V, nr.
1.680, 19 august 1913, p. 1; xxx O nouă orientare în politica României, în „America”, VIII,
nr. 65, 14 august 1913, p. 1.
56
vezi, pentru o privire sintetică – Un general în retragere, Conflictul româno-bulgar, în
„Idealul armatei”, VI, nr. 17, 15 decembrie 1912, p. 3.
57
vezi G.C. Danielopol, Rectificarea graniţei noastre de la Sud. Conferinţă ţinută la Cercul
de Studii al Partidului Naţional-Liberal, în ziua de 20 decembrie 1912 (Extras din Buletinul
Cercului de studii, anul III), Imprimeriile „Independenţa”, Bucureşti, 1913, passim /106 pp.
+ 2 h./; Em. Culoglu, Mediaţiunea în rectificarea graniţei Dobrogei. Conferinţă ţinută la
Cercul de studii al Partidului Naţional-Liberal, în ziua de 22 februarie (col. Biblioteca
politică. No. 3), Editura Institut. de Arte Grafice „Flacăra”, Bucureşti, 1913, passim /58 pp./.
58
C. Stere, Războiul din Balcani şi atitudinea României, în „Viaţa românească”, VII, nr. 9,
1912, p. 386.
ISSN -1841-138X 66 © 2007 Ovidius University Press