underground22 05 ‘09 REVISTĂ DE CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂatrași aici fie de bogăţie sau dragoste, fie de agitaţiaorașului. “Vreau să vă arăt mizeria în care trăim”. Astane amintește cumva de personajul principal din „TaxiDriver”, care vrea să cureţe toată mizeria de pe străzileNew York-ului, iar în final ajunge să ucidă pe toată lumea,la fel ca și tânărul Danila în „Brat” și „Brat 2”.Second-Hand StoriesElita politică și culturală a fost invitată la premierafilmului, dar mai puţin de jumătate de sală era plină.<strong>Film</strong>ul este numit după „Gruz 200”, numele sicrielorde zinc în care soldaţii sovietici se întorceau acasă dinAfghanistan în 1979-89.În 1985, Gorbachov anunţa că economia sovietică era încriză și că reorganizarea era iminentă și necesară. Iniţial,reformele erau numite uskoreniye (accelerare) iar maitârziu glasnost (liberalizare, deschidere) și perestroika(restructurare), acestea urmând să devină mai cunoscute.După ce a devenit prim-ministru, Gorbachov a propusun program vag de reformă, iar primul amendamentintrodus a fost cel menit să <strong>com</strong>bată consumul de alcoolcare devasta ţara. Preţurile pentru vodcă, vin și bere aufost ridicate, iar vânzarea lor restricţionată.<strong>Film</strong>ul se învârte în jurul evenimentelor și a turnurilorpolitice din timpul dizolvării regimului <strong>com</strong>unist. ArtemArtem (Leonid Gromov), profesor de “ateism știinţific” launiversitatea din Leningrad, își vizitează fratele, un oficialmilitar de rang înalt, într-un oraș din vecinătate. Fiicaadolescentă a fratelui acestuia, o fată pe nume Angelika(Agniya Kuznetsova ) apare cu o prietenă necunoscută penume Valery, care se dovedește a fi o petrecăreaţă mare.Se duc să caute mai mult alcool, iar Valery îi aduce laferma ei. Aici începe totul.<strong>Film</strong>ul este o poveste grafică violentă despre abuzulsexual al unei fete adolescente, aflată în mâinile unuipoliţist sadic. Balabanov pictează un tablou nemilosde negativ, dar călduros al unei Rusii de care mulţi îșiamintesc cu nostalgie. Într-un moment memorabil dinfilm, poliţistul sadic aduce un geamantan în camera feteichinuite, înăuntru aflându-se cadavrul prietenului ei adusdin Afganistan. În afară de aceste momente crude, filmulare nenumărate dialoguri intense despre existenţa luiDumnezeu și a sufletului, despre confruntările simbolicedintre materialism și inteligenţă estetică sau încredereautopică a maselor, o crimă filozofică care rezultă întrecerea la o altă religie, sau surprinde drame familiale.„Gruz 200” este bazat pe experienţele proprii ale luiBalabanov, acumulate în timp ce călătorea de-a lungulUniunii Sovietice prin anii ’80. Un rol important îl auzvonurile și poveștile auzite din zbor. Crede că rolul săueste să arate lumii cum era Rusia de fapt înainte.Când „Gruz” a fost vizionat la un festival de film rusesc,a primit numai un premiu de consolare. Reţelele deteleviziune controlate de către guvern i-au pus beţe înroate în mod sistematic, refuzând să difuzeze filmul chiarși la ore târzii. Aproape la unison, criticii l-au susţinut înlupta cu reţelele de televiziune, Balabanov primind încele din urmă recunoașterea de care avea nevoie. Vomvedea ce se întâmplă în următorul său film, „Morphy”,bazat pe o nuvelă de Mihail A. Bulgakov. Următorul pelistă după „Morphy” va fi un scenariu scris de SergeiBodrov Jr, bunul său prieten actor care a decedat înmunţii Caucaz.MuzicaAbilitatea extraordinară a lui Balabanov de a găsi muzicăcare să <strong>com</strong>plementeze fiecare moment istoric al filmuluiși să caracterizeze personajele, contribuie enorm lasuccesul filmelor sale, iar uneori împinge acţiunea maideparte de ceea ce sugerează la o primă vedere.În filmul “Brother”, eroul are personalităţi multiple;înăuntru este pacifist, calm și calculat, iar în exterior estecaracterizat de lă<strong>com</strong>ia după putere și setea de crimă.Danila cumpără cd-uri noi și le ascultă la cd player întimp ce cutreieră pe străzile din St. Petersburg. Și noi șiSveta ascultăm piesele pe care le ascultă el, înţelegândmai bine stările lui interioare.Când Danila începe să se simtă mai confortabil în orașîncepe să cumpere mai multe cd-uri și să se plimbe dince în ce mai mult. Atunci îi iese în faţă un bărbat caretrage asupra lui, dar primește un răspuns rapid și letaldin partea lui Danila, care se prăbușește distrugând cdplayerul.În acest moment, viaţa pașnică a lui ia sfârșit,orașul îl slăbește, îi ia o parte importantă din viaţă, iar nicio pușcă nu va putea înlocui asta. Concluzia este că trebuiesă plece la Moscova.Coloana sonoră pentru „Cargo 200” este probabil ceamai sofisticată de până acum. Deși în mod individualauzim piese care nu se remarcă, împreună formeazăun tablou <strong>com</strong>plet și potrivit pentru perioada pe careîncearcă să o descrie. Împreună au sens și reflectădorinţele, dilemele și obsesiile fiecărui personaj, dar înacelași timp scot la lumină adevăruri despre subculturarusească din acele timpuri. Câteva dintre ideilepredominante în versurile pieselor ar fi vise romanticestereotip, evadarea din rutina cotidiană, nostalgiainocenţei copilăriei și legătura dintre mamă și fiu. „TheRaft,” “In the Land of Magnolias,” “I’ll Take You to theTundra,” and “Vologda” capătă noi valenţe. Când esteprezentat ca și coloană sonoră a morţii socialismuluirusesc, aceste piese sugerează o societate care și-apierdut orice noţiune de realitate, dar care viseazădeparte, iar visele utopice i se transformă în coșmaruri.22 05 ‘09 REVISTĂ DE CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ
cineclubcineclub.wordpress.<strong>com</strong>