AREOPOLISZ - MEK - Országos Széchényi Könyvtár

decenii ale secolului XX. În acest sens se poate afirma că avem de-a face cu una din cele mai
frumoase amintiri lăsate în urmă de Monarhia Austro-Ungară. Funcţia acestei „instituţii” se află
în strânsă legătură cu problemele spaţiilor de locuit, fapt ce dădea o motivaţie în plus
oamenilor, să petreacă majoritatea timpului în sfera publică ori semipublică.
Studiul încearcă o reconstituire a unor aspecte legate de viaţa cafenelelor clujene din ultimul
deceniu al regimului dualist, ca de exemplu: inventarierea, topografierea cafenelelor,
clasificarea, apartenenţa socială a vizitatorilor, oferta cafenelei, jocurile de noroc practicate,
rolul sexului frumos în acest mediu. În cadrul lucrării - datorită caracterului de pionereat -
putem întâlni mai multe intrebări decât răspunsuri, dar se creionează tabloul colorat al acestui
segment al vieţii cotidiene din Clujul de odinioară.
Hermann Gusztáv Mihály:
Arhiva Scaunlui Odorhei (schiţă istorică)
Studiul prezintă istoricul şi funcţionarea scaunului Odorhei, subîmpărţirea administrativă a
acestuia în scaun mamă (Odorhei) şi filiale (Cristur şi Brăduţ), apoi în plăşi; funcţionarii care au
deservit atribuţiile administrative şi judecătoreşti ale instituţiei (căpitanul, judele scăunal, judele
regal, notarul, juraţii). Sunt prezentate schimbările intervenite ulterior în acest mod de
organizare.
Arhiva instituţiei s-a păstrat la început la reşedinţele oficialilor scaunului, apoi în cetatea
„Székely Támadt”, şi în sfârşit în încăperile amenajate în casa pretorială construită în 1733. Ea
s-a aflat până la începutul secolului al XIX-lea în grija notarilor scăunali, fiind apoi preluată de
arhivar. Ea conţine o cantitate de 300 de metri liniari de material documentar, majoritatea
actelor fiind întocmite în limba maghiară, o parte mai mică în latină, cele din vremea lui Iosif al
II-lea şi din perioada dintre 1850-1860 în limba germană. Cea mai veche piesă este un contract
de vânzare din 1506.
Kápolnási Zsolt:
Procesul colectivizării in satul Ciceu (1949-1962)
În acest studiu mi-am propus cercetarea procesului de colectivizare în acest sat din judeţul
Harghita, situat la 8 km. distanţă de Miercurea-Ciuc.
Principala mea întrebare a fost: cum au perceput oamenii satului evenimentele? Sursa
principală de informaţie a acestei lucrări constituie setul de mărturii orale culese la faţa locului.
În cele 16 interviuri am folosit următorul chestionar semistructurat:
a. Numele, prenumele, data naşterii, naţionalitate, religie, studii, poziţie socială.
b. Preluarea puterii de către comunişti.
c. Sistemul cotelor şi efectele lui.
d. Chipul agitatorului.
e. Intovărăşirile şi cooperativa de producţie.
f. Reacţii individuale şi de grup.
g. Efectele noului sistem.
155