AREOPOLISZ - MEK - Országos Széchényi Könyvtár

Novák Károly István:
Morile clujene în oglinda socotelilor de la sfârşitul secolului al XVI-lea
Studiul de faţă încearcă prin prezentarea morilor, pe baza socotelilor, să surprindă un aspect
mai puţin cunoscut al istoriei economice clujene din secolul al XVI-lea. Clujul, situat în centrul
Transilvaniei, era în secolul al XVI-lea oraş liber regal, cu privilegii importante, care în pofida
poziţiei sale geografice nefavorabile, dispunea de un sistem dezvoltat de breaslă, de industrie
meşteşugărească semnificativă şi comerţ internaţional intens.
Pentru cercetarea acestei perioade, cărţile orăşeneşti ale Clujului, care sunt dintre primele
apărute în Transilvania, constituie una din cele mai importante izvoare. În aceste cărţi se
regăsesc şi socotelile care cuprind, lângă alte note economico-financiare, date privind tipul,
structura, capacitatea de producţie şi modul de funcţionare a morilor, precum şi raporturile
administrativ-financiare ale acestora cu oraşul Cluj. Analizarea acestor date poate contribui la o
imagine mai conturată în privinţa tehnologiei vremii, legăturile dintre meşteşugari sau chiar
efectele locale al „revoluţiei de preţuri” din Europa.
Róth András Lajos:
Laudaţia limbii materne în secolul al XVIII-lea
Studiul trece în revistă activitatea mai multor autori maghiari de diferite genuri de literatură,
mai ales din secolul al XVIII-lea, autori care destăinuiesc de ce şi în ce condiţii creează în limba
lor maternă, în speţă în limba maghiară („limba natală”). Scriitorii citaţi aduc o contribuţie la
ridicarea la rang de limbă cultă, literară a limbii maghiare, care în secolul amintit încă este plină
de germanisme şi latinisme. Efortul în întemeierea limbii de specialtate a diferitelor tărâmuri de
activitate, cum sunt dreptul, medicina, filosofia era un drum anevoios şi în cazul altor limbi, cea
ce reiese şi din lecturile analizate. Oameni de ştiinţă, teologi, scriitori laici şi ecleziastici aduc
aportul lor în acest sens, asumând riscurile de a fi criticaţi de posteriori pentru greşelile lor.
Analiza surprinde tripticul de idei, în jurul căruia se desfăşoară întregul proces de cristalizare a
naşterii limbii literare maghiare: limba maternă, patriotismul, şi naţiunea care este în curs de
formare. Originalitatea traducerilor din alte limbi, cum sunt germana, franceza, engleza constă
în faptul că în timpul găsirii termenilor adecvaţi pentru limba maghiară cu păstrarea sensului
original, de multe ori trecând cuvintele şi ideile prin prisma sufletelor lor, au adăugat sensului
iniţial şi ideile lor proprii, creând opere originale în literatura maghiară. Şi au făcut tot acest
efort în folosul naţiunii.
Ceea ce iese la iveală este rolul precumpănitor al sistemului de mecenatură fără de care ar fi
fost de neconceput întreaga lor activitate de creaţie.
Sófalvi András:
Istoria critică a exploatării sării în Ţinutul Ocnelor (Sóvidék)
de la începuturi până la 1562
Prezentul studiu se vrea un rezumat al istoriei microregiunii Sóvidék (Ţinutul Ocnelor),
respectiv al exploatării sării în această zonă, până în 1562. Investigaţia s-a făcut pe baza
izvoarelor istorice, lingvistice şi arheologice. O pondere aparte au observaţiile făcute pe teren,
privind poziţia geografică şi strategică a teritoriului cercetat. Condiţiile geografice - din
anumite considerente neprielnice - au lăsat o amprentă puternică asupra evoluţiei economico
156