Lohanul nr. 22, iunie 2012 - New Page 1

More documents

Recommendations

Info

Viitorul slujitor urma să-l urmeze pe preotul Ioan Trifan, om în vârstă de 66 de ani, hirotonisit preot în Râşeşti de 30 de ani, deci de pe la 1824. Mărturia era semnată şi de Eacov (Iacov) Moisăi, pasnic, Ioan Hatmanu, vornicul satului 1 . Protoiereul Ioan Râşcanu recomandă ierarhului la 4 mai 1854 pe diaconul Andronachi, fiul preotului Ioan Trifan din Râşeşti. Este trimis pentru hirotonisire la Agie Tripoleos (25 mai 1854) de care este hirotonisit la 30 mai 18542. În octombrie 1861 iconomul Andronachi Trifan converteşte la ortodoxie pe Vasile Cernic, catolic, originar din Boemia, aşezat la Râşeşti3. Preotul se afla în conflict la 1864 cu locuitorul Vasile Negru4. Documentele cercetate îl atestă în 18725. Costache Cerchez, proprietarul moşiei Râşeşti, cerea în 1875 un preot ajutător. Populaţia satului se ridica la 170 locuitori. Permutarea preotului Alexandru Maleş la Râşeşti este aprobată la 26 noiembrie 1875 6 . În raportul din 16 ianuarie 1876, protoiereul informează Episcopia despre vizita efectuată la biserica din Râşeşti şi cercetarea reclamaţiei preotului Andrunache Trufan, împotriva preotului Alexandru Maleş, „angajat de către proprietarul moşiei ca preot numai pentru necesităţile religioase ale casnicilor şi servilor curţii”. Preotul Alexandru Maleş i-ar fi luat dreptul parohial, proprietarul nu-i mai dădea pământul legitim preotului Trifan, forţat să se prezinte la subprefectură şi curte. Locuitorii satului au negat acuzaţiile la întrunirea din biserică. Este atestat dascălul Costache7. Preotul Andrunachi Trifan solicita în 1876 un alt post preoţesc. Protoiereul I. Cogean îl recomandă la 28 martie 1876 pentru satul Râpile. În Râşeşti funcţiona şi preotul Alexandru Maleş. Cartea de permutare a preotului Andrunache Trifan a fost eliberată la 29 martie 1876, pentru satul Râpile8. Postul de paroh al parohiei Râşeşti era vacant la 1909. Parohia număra 250 familii cu 900 de suflete. Într-o scurtă notă se aminteşte construirea bisericii de zid între 1841-1846 şi reparaţiile din 18979. În 1909 biserica din Râşeşti era închisă pentru reparaţii. Cântăreţul Th. Golie este mutat în Huşi. Acesta nu a luat parte la nici un serviciu religios între 1 aprilie-1 iunie 190910. Odată cu demiterea cântăreţului II, Vasile Sava, a fost numit Ion N. Ţabară de la parohia Stănileşti, la 1 iulie 191011. În 1 iulie 1911 Ion Ţabără este transferat la Lunca Banului, în locul cântăreţului Ioan Prodan, transferat la Stănileşti12. Postul cântăreţului Dimitrie Diaconu, domiciliat în Huşi, curier la Banca Populară „Grădina”din Huşi, este solicitat în 1914 de către Ştefan Sănduţă. Episcopul Nicodem Munteanu se opune solicitării, apreciind modul de exercitare a îndatoririlor de cântăreţ de către Dimitri Diaconu13. În 1915 este numit cântăreţ bisericesc P. Agafiţii de la parohia Pribeşti (Vaslui). Ioan Gh. Murgociu este numit cântăreţ II provizoriu la 1 ianuarie 192014. Dintre cântăreţii bisericeşti mai amintim: D. Crăsneanu, transferat din Râşeşti la Pâhneşti la 1 ianuarie 1926, En. Vasilache, transferat din Pâhneşti la Râşeşti la 1 ianuarie 1926 15 , Dumitru Dăscălescu, transferat din Râşeşti la Drânceni la 15 august 192916, Petru Popa, 1 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 24 / 1854, f. 272, Pachet 7. 2 Ibidem, f. 271, respective 274. 3 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 104 / 1861, f. 177-182, Pachet 22. 4 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 100 / 1864, Pachet 33; Vezi şi Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 72 / 1864, Pachet 31 (Acta preotului Andronachi Trifan în conflict cu locuitorul V. Negru). 5 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 35 / 1872, f. 1. 6 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar33 / 1875, f. 69, Pachet 50. 7 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 37 / 1876, f. 1. 8 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 53 / 1876, f. 65v-66. 9 „Anuar”, Editat de Administraţiunea Cassei Bisericii, 1909, p. 424. 10 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 33 / 1909, Pachet 118. 11 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 241 / 1910, Pachet 120. 12 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 23 / 1911, Pachet 122. 13 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 27 / 1914, Pachet 129. 14 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 28 / 1915, Pachet 131. 15 Vezi „Buletinul Episcopiei Huşilor”, An II, nr. 2, din februarie 1926, p. 12. 16 Vezi „Buletinul Episcopiei Huşilor”, An VI, nr. 10, din 1 octombrie 1929, p. 145. Istorie transferat de la Podul Hagiului la Râşeşti la 1 noiembrie 192917, apoi din Râşeşti la Podul Hagiului18. Preotul Mihai Horga, născut la 5 noiembrie 1905 în comuna Focuri, Regiunea Iaşi, a fost hirotonisit pe seama bisericii din Râşeşti la 15 octombrie 1929, este hirotesit duhovnic la 25 martie 1930, devine sachelar la 1 septembrie 195119. Preotul Mihai Horga şi-a avut evacuată familia în judeţul Argeş (1944)20. Slujea şi în 1948, când era preşedinte ARLUS, al Căminului cultural, activează în Comitetul Comunal Sanitar şi Sfatul Gospodăresc. Cântăreţul Ioan Sănduţă era dat dispărut în Al Doilea Război Mondial. La 15 ianuarie 1948 este numit cântăreţ onorific Alex. V. Sănduţă, absolvent al Şcolii de Cântăreţi Bisericeşti 21. Preotul Mihai Horga participa la şedinţele Cercului Cultural Preoţesc din Epureni. Participă după instalarea regimului comunist la campaniile de însămânţări. La 29 martie 1949 a cedat (i-a fost confiscat de comunişti) terenul bisericii cu o suprafaţă de 9,50 ha. În 1950 participă la activitatea de depistare a gândacului de Colorado (sic!)22. Potrivit unei fişe parohiale întocmită în 1956, biserica din Râşeşti a fost construită din zid la 1841 de spătarul Costache Cerchez, se afla în stare bună şi era acoperită cu tablă. Parohia Râşeşti se compunea din satele Râşeşti (415 capi familie cu 1685 de suflete) şi Şopârleni (16 capi familie cu 65 suflete). Cimitirul avea suprafaţa de un hectar, fără capelă, în stare bună, strict confesional. În afara casei parohiale parohia deţinea „un botezător”, construit din zid, de inginerul N. Cerchez la 1912 şi era acoperit cu tablă. Biblioteca parohială număra 44 de cărţi şi 152 reviste. Deţinea o jumătate de hectar de pământ, două locuri de casă în Şopârleni, destinate, unul pentru biserică, celălalt pentru cimitir. Biserica era slujită de: pr. Mihai Horga, cântăreţul Enacachi Vasilache, paraclisierii V. Stavăr şi N. Dănilă. „Sătenii din sat ar părea că sunt religioşi, însă forte rar vin la biserică. Sunt sărbători când vin 3-4 oameni şi 5-6 femei mai bătrâne. Ajută însă biserica când li se cere şi numai în zilele mari, cum ar fi Sf. Paşte sau Crăciunul , vine un număr destul de mare, încât nu mai încap în biserică. Mai sunt şi alte sărbători mari când se duc la biserică. De obicei femeile se duc mai des la biserică decât bărbaţii. Ţin la praznicele şi toate pomenirile ce se cuvin celor morţi. Posturile iarăşi le ţin, precum şi zilele de post, Miercuri şi Vinerile. Sunt şi parte din ei care mai îndrăznesc să nu ţină la aceste posturi, fie din cauza lipsei de hrană sau nu mai cred în ele. Tinerii sunt mult mai necredincioşi şi numai din cauza părinţilor care nu-i stăpânesc. Vin foarte rar la biserică. Nu mai este creşterea bună, frica de Dumnezeu şi iubirea de biserică şi de cele sfinte, care erau mai înainte”. „Moralitatea – şi mai mult a tinerilor – lasă foarte mult de dorit. Vina, bineînţeles, este tot numai a părinţilor care permit copiilor lor să facă atâtea lucruri imorale. Copii încep a juca în horă cu fetele de la 10-12 ani şi-i lasă să umble noaptea prin sat, făcând diferite acte imorale, fumând, furând, bând vin, după care strică toată liniştea satului. Rari oamenii, care nu permit să facă copii lor asemenea lucruri şi le dă o creştere mai aleasă. Distrug şi fură ogoare întregi cu recoltă. Cel în pagubă, fără a mai reclama, face şi el la fel, aşa că vai de acel ce nu face la fel cu ei! Trebuie să-şi păzească cu mare greutate avutul său, ca să-l aibă. Seratele şi balurile curg în fiecare Duminică, când se întâmplă bătăi şi orgii. Cu toate că prin Căminul cultural şi predicile sau în diferite ocazii, li se dau sfaturi pentru întâmpinarea răului, lucrurile nu s epot îndrepta de loc, ba merg crescând din ce în ce. Vina o poartă în parte şi vremurile de război, când cele mai multe familii nu 17 Vezi „Buletinul Episcopiei Huşilor”, An VII, nr. 1, din 1 ianuarie 1930, p. 1. 18 Ibidem, p. 2. 19 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Protopopiatul Huşi, dosar 1 / 1959-1960; Data hirotonirii şi în Vezi „Buletinul Episcopiei Huşilor”, An VI, nr. 11, din 1 noiembrie 1929, p. 161. 20 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 257 / 1945, Pachet 349. 21 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 257 / 1944, Pachet 349. 22 Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Protopopiatul Huşi, dosar 1 / 1949-1953. p. 20 Lohanul nr. 22, iunie 2012
mai au nici un conducător, iar tineretul alunecă uşor pe panta relelor ”1. Capitolul VIII a fost intitulat „Felul de viaţă al locuitorilor din Râşeşti”. Locuitorii sunt „oameni bine făcuţi, înalţi, cu privirea vioae, puţin şireată, îmbrăcaţi binişor cu haine de suman la bărbaţi, iar când îi cald numai în vestă şi în pantaloni din lână cu căciulă care o ţin mai multpe ochi şi care o poartă şi iarna şi vara. Flăcăii şi fetele mari poartă însă mai mult haine de târg, pe care dau o mare sumă de bani. Aici este o întrecere a îmbrăca tinerii până la însurătoare, pe când cei mai mici de şcoală sunt aşa de goi încât ţi-e mai mare mila când îi vezi. Cei mari, fetele, poartă şoşoni buni de mii de lei, ca cei mai mici să nu aibă nici papuci de cârpă şi haine, să vină mai mult în cămaşă la şcoală, sau să stea în cămaşă în casă. Copii, şi cei mici şi cei mari, sunt hrăniţi cum nu se poate mai prost, de aceea cât sunt mici, sunt mai plăpânzi. De la vârsta de 15 ani, şi în special fetele, se dezvoltă foarte mult. Oamenii, deşi au obiceiuri urâte, de a fura şi altele, totuşi sunt harnici, chiar neîntrecuţi. Poate nici într-un sat nu isprăvesc mai degrabă lucrul ca aici. Chiriile de tot felul şi oriunde ar fi, ale lor sunt, şi, din cauză că vin mereu în contact cu oamenii de la oraşe, s-au făcut şi ei nişte pişcheri, încât cu greu îi poate cineva înşela. Vara, muncesc şi adună iarnă, fie de la ei fie de la alţii. Iarna, când au în pivniţăcâte 2-3 butoaie de vin şi ceva de mâncare, îân anii mai buni, o duc numai în petreceri, în „compănii”cum zic ei, formatedin câteva familii de neamuri sau prieteni; tineretul în serate şi baluri, hore şi nunţi, cum mai rar se fac în alte sate. Puţini, care mai lucrează câte ceva pentru ei sau alţi ”. Autorul a încercat să prezinte înfăţişarea fizică şi sufletească, prin rândurile de mai sus. În ceea ce priveşte portul, Gheorghe Artene se pronunţă: „Se vede şi astăzi la oamenii bătrâni ilicul, un fel de vestă făcută de casă cu multe cusuturi şi şireturi cusute cu măiestrie şi de o frumuseţe mare. Acest ilic se vede, de altfel, şi prin satele dinprejur. Şi pantalonii îi au unii din ei la fel cusuţi şi cu cizme cu bofturi, creţi tare şi aşezaţi într-o ordine perfectă. În zilele de lucru poartă opinci, pantaloni de lână, pe deasupra cărora trag ciorapii din opinci, legaţi cu curelele lor. Pe trup poartă haină groasă de suman, vopsită negru şi pe cap poartă căciulă bună din pielicică de miel. Femeile poartă pantofi de piele sau de cârpă, rochii din stofă de târg, iar pe cap o broboadă tot de târg. De la un timp încoace, încep a purta şi broboade făcute din lână şi lucrate de ele. Fetele mai poartă rochii de târg, şoşoni şi batice scumpe. Costume naţionale nu au decât fetele de şcoală, care le poartă numai la serbări sau zile naţionale. Multe ţes pânză din in şi cânepă, covoare din lână pentru aşternut în casă ”2. Este reluată clasificarea locuinţelor. „Casele, majoritatea, au pământ pe jos. În casă au o sobă mare şi cu plită în faţă unde pregătesc mâncarea. Fac unele femei mâncare şi la pirostii, dar sunt puţine dintre acestea. De jur împrejur au laviţe din scânduri, acoperite cu un lăvicer, iar pe cele ce dorm, au mindire de paie şi aşternuturi mai bune. La un capăt al patului în odaia cea curată au zestrea fetelor de măritat, care constă din plapumă, perne, levicere de lână în poduri, scoarţe – la cele mai bogate, ţesături din cânepă pentru saci şi alte lucruri. De obicei, dorm toţi într-o odaie. La rari oameni dorm fetele cele mari în altă odaie. Icoanele sunt aşezate toate într-un colţ şi au în faţa lor o perdea cusută. Au câte două ferestre la fiecare odaie în faţă şi câte una la o parte. Brâiele trase cu măiestrie, unele cu flori, împodobesc casa de locuit şi cea curată. Casele sunt construite din ceamur – lut cu paie – sau din vălătuci, sunt trainice şi acoperite cu stuf, aproape toate, afară de câteva cu ţiglă şi tablă. În ogradă au câte o bucătărie de vară , un coşăr pentru porumb, un grajd pentru vite, însă rău întocmit, un coteţ pentru porc – la unii – şi alte acareturi. gradina, are o parte cu salcâmi, o parte cu câţiva pomi şi o parte cu zarzavat. Gardul lor este din nuiele sau din scânduri, tăiate de ei”3. 1 D.A.N.I.C., Fond Ministerul Instrucţiunii, dosar 578 / 1944, f. 55-56. 2 D.A.N.I.C., Fond Ministerul Instrucţiunii, dosar 578 / 1944, f. 58. 3 D.A.N.I.C., Fond Ministerul Instrucţiunii, dosar 578 / 1944, f. 58-59. Istorie Important pentru demersul istoric iniţiat este subcapitolul Contribuţia satului în războiul din 1916-1918 şi războiul actual. Tabel cu eroii din Primul Război Mondial: p. 21 Lohanul nr. 22, iunie 2012 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 2 Numele şi prenumele Mândru Chirilă Munteanu Vasile Stoica Vasile Iancu Neculai Ene Neculai Negru C-tin Mocanu Andronache Cristea Ioan Ciobanu Vasile Turculeţ Vasile Afloarei C-tin Golie Grigore Cristea Neculai Tabără Ioan INVALIZI DE RĂZBOI Haimu Nicolae Dumitru Dulce Tabel de eroi, prizonieri şi invalizi din Al Doilea Război Mondial 4 : Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Numele şiprenumele Gradul Unitatea militară din care făcea parte Bahrim Vasile Axinte Gheorghe Dănilă State Iancu Alexandru Pintilie Vasile Clemente Iancu Dănilă Vasile Dănilă N. Gheorghe Negru Grigore Negru Simion Axinte Vasile Axinte C-tin Negru D. Simion Cireş Petru Enache Dumitru Enache Ioan Negru Gheorghe Negru Gheorghe Enache Vasile Enache Gheorghe Marian Ioan Marian Gheorghe Brădicescu Vasile Brădicescu C-tin Stavăr C-tin Stavăr Gheorghe Dănilă Petru Dănilă Gheorghe Vasilache C-tin Burhuc Ioan Frunză Vasile Burhuc Dumitru Alexa Vasile Roşca Neculai Enache Sandu Roşca Grigore Cristei Gheorghe Stoica Grigore Negru C-tin Negru Gheorghe Maleş Neculai Marincea Gheorghe Negru Gheorghe Bucos Tudorache Dănilă N. C-tin Sergent Soldat Soldat Caporal Sergent Sergent Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Caporal Sergent Sergent major Sergent major Soldat Soldat Caporal Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Sergent Soldat Soldat Soldat Caporal Caporal Caporal Caporal Sergent Soldat Soldat Caporal Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Soldat Regimentul 25 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Infanterie Compania V Sanitară Regimentul 10 Vânători Regimentul 35 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 11 Dorobanţi Regimentul 85 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Infanterie Regimentul 18 Vânători Munte Regimentul 20 Vânători Munte Regimentul 35 Infanterie Regimentul 25 Infanterie Regimentul 2 Călăraşi Regimentul 24 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 8 Roşiori Regimentul 24 Artilierie Regimentul 24 Artilierie Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Artilierie Regimentul 10 Vânători Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Artilierie Regimentul 10 Vânători Regimentul 25 Infanterie Regimentul 85 Infanterie Regimentul 10 Vânători Regimentul 18 Vânători Munte Capitolul intitulat Folclorul îl redăm integral. „Tineretul, flăcăii şi fetele, în zilele de sărbătoare, seara şi pe la şezători, când sunt în momente de bună dispoziţie, cântă multe cântece, care sunt auzite din alte părţi, de unde sunt aduse de cei ce fac serviciul militar sau împrumutate din alte sate, la care mai adaugă şi ei alte strofe sau le mai schimbă după localitate. 4 D.A.N.I.C., Fond Ministerul Instrucţiunii, dosar 578 / 1944, f. 60.
Page 1 and 2: Lohanul nr. 22, iunie 2012 Page 1
Page 3 and 4: CUPRINS: Istorie ------------------
Page 5 and 6: Istorie Uran a domnit 32 de ani, p
Page 7 and 8: 17.Monah Vavila 18.Monah Nectarie F
Page 9 and 10: izbaşe, şi Ursul Prepeliţă şol
Page 11 and 12: nişti pomi a lu omag pe hotarul a
Page 13 and 14: 7268 fevr 25: Un ispisoc de la Ioan
Page 15 and 16: pragul anului 1500, pe timpul lui
Page 17 and 18: cumva cel mai mare din judeţ, cu t
Page 19: Costac(h)i Cerc(h)ez” (II) „Şt
Page 23 and 24: Ea de ciudă şi de inima rea Din r
Page 25 and 26: c.A treia tabără, minoritară,sus
Page 27 and 28: Anexe Hrisov slavon prin care Ştef
Page 29 and 30: La 200 de ani de la Raptul Basarabi
Page 31 and 32: zile, în ianuarie 1944, s-a raport
Page 33 and 34: Ultimele trei cuvinte, acel vaer at
Page 35 and 36: Istorie crezuse candid, ca într-un
Page 37 and 38: Istorie Chiliile rupestre din stân
Page 39 and 40: RĂSFOIND ÎN ARHIVE ATUNCI CA ŞI
Page 41 and 42: studiu. „Singurul impediment este
Page 43 and 44: Trăsături morale ale managerului
Page 45 and 46: idicate. Dacă facem astfel încât
Page 47 and 48: multiplicitate. În tradiția pitag
Page 49 and 50: Turism Pădurea este frumoasă în
Page 51 and 52: Poiana Ştampei - cu cea mai mare t
Page 53 and 54: Galaţi; I. Busuioc şi Sorin Busui
Page 55 and 56: Acest sublim vin este un elixir de
Page 57 and 58: ,,Pilda semănătorului” (Matei 1
Page 59 and 60: al dreptăţii de care fiecare dint
Page 61 and 62: Economie Importanţa culturii în g
Page 63 and 64: Chiar dacă nu toată lumea este de
Page 65 and 66: Când ai spus adio… Nu ai ştiut
Page 67 and 68: Ar merge-automat la DNA Și-apoi î
Page 69 and 70: Crapă pietrele de ger (Mesaj prote
Page 71 and 72:
Unui virtual parlamentar Scaun voia
Page 73 and 74:
Dobrinei, port prin salut şi înch
Page 75 and 76:
Literatură Un amărât de gând m
Page 77 and 78:
partide politice mi-au propus să-i
Page 79 and 80:
Literatură Carol al II-lea. Atunci
Page 81 and 82:
Medicină naturală Pentru 2 porţi
Page 83 and 84:
potasiu, saponine, flavonoide, tani
Page 85 and 86:
Nu se cunosc contraindicaţii la ad
Page 87 and 88:
Zodiacul Denumirea de zodiac vine d
Page 89 and 90:
Mai ales în Orient este cunoscută
Page 91 and 92:
fizică, somnul de minimum 6-7 ore
Page 93 and 94:
Nativii Vărsător Pentru majoritat
Page 95 and 96:
modul general, sistemul educaţiona
Page 97 and 98:
Dar ce este fericirea? Sociologii s
Page 99 and 100:
este beatitudinea divină, dar, din
Page 101 and 102:
uşurinţă viaţa, clipă de clip
Page 103 and 104:
Oprimarea drepturilor omului fost p
Page 105 and 106:
Mass-media este complice în omiter
Page 107 and 108:
Înainte de război, industria avia
Page 109 and 110:
pază se pot expune unor vătămăr
Page 111 and 112:
Actualul „război împotriva tero
Page 113 and 114:
„Trebuie permanent să ţinem con
Page 115 and 116:
Egipt Pe 28 ianuarie 2011, Elisabet
Page 117 and 118:
Industria farmaceutică. De la imag
Page 119 and 120:
sentinţa a fost comutată. În per
Page 121 and 122:
toxice pe deţinuţii din lagăre,
Page 123 and 124:
Nu mai este un secret faptul că ma
Page 125 and 126:
Tatuajele şi piercingul - o modă
Page 127 and 128:
(intestin subţire, intestin gros,
Page 129 and 130:
Iată unele exemple asupra adevăra
Page 131 and 132:
deveni atunci din ce în ce mai pu
Page 133 and 134:
înregistrat toate evenimentele la
Page 135 and 136:
acestei elite satanice mondiale, ce
Page 137 and 138:
petrecut şi în Statele Unite ale
Page 139 and 140:
Iată şi câteva minciuni cumplite
Page 141 and 142:
Sinestezia: un fenomen perceptiv ce
Page 143 and 144:
determinismului fizic, fiind în re
Page 145 and 146:
de a converti sau de a asocia senza
Page 147 and 148:
nu se simt acceptaţi şi trataţi
Page 149 and 150:
indiferent de vârsta pe care o au,
Page 151 and 152:
„Atunci când am dus băiatul la
Page 153 and 154:
astronomie, a răspuns cinic că
Page 155 and 156:
ealitate pedepsit pentru faptele sa
Page 157 and 158:
eligiosă. În tradiţia taoistă m
Page 159 and 160:
disponibilitatea ta de a oferi feri
Page 161 and 162:
spune că, din iubire şi compasiun
Page 163 and 164:
subţiezi şi să te aduni şi să
Page 165 and 166:
Priza de conştiinţă şi experien
Page 167 and 168:
KRIYA şi JNANA sunt polii întregi
Page 169 and 170:
În conformitate cu Tantraloka, Abh
Page 171 and 172:
CUNOAŞTEREA DE SINE (STĂPÂNIREA
Page 173 and 174:
“cadavre vii”! Deşi nu mai lup
Page 175 and 176:
unic Codex Alexandrin datează din
Page 177 and 178:
Cuvinte spre trezvie, spre întări
Page 179 and 180:
p. 179 Lohanul nr. 22, iunie 2012
show all

Lohanul nr. 22, iunie 2012 - New Page 1

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?