Lohanul nr. 22, iunie 2012 - New Page 1

al dreptăţii de care fiecare dintre noi trebuie să aibă parte după
faptele sale.
Din parabolă se învaţă că dacă nu se ascultă de
învăţăturile lui Moise şi de profeţi, nu se poate ajunge la
înţelepciune, adevăr şi credinţă. Se mai învaţă că bogăţiile nu
trebuie risipite în trândăvie şi plăceri, ci pentru a face bine
oamenilor care au nevoie de ele. Numai în acest mod bogatul ar
putea scăpa de influienţa bunurilor materiale şi ar deveni
moştenitor al Împărăţiei lui Dumnezeu.
Bibliografie selectivă
X x x – Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Istitutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001.
T. Aldea – Povestea smochinului, Ed.Academiei Române. Bucureşti, 2006
I. Bria – Dicţionar de teologie ortodoxă, Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti, 1981.
I. Constantinescu – Studiul Noului Testament, Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti,
2002.
R. Ciobanu – Dicţionarul rostirilor biblice, Ed. Helicon, Timişoara, 1995.
R. Ciobanu – Mic dicţionar de cultură religioasă, Ed. Helicon, Timişoara 1994.
J.D. Duglas şi colab. – Dicţionar biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 2009.
M. Valică şi colab. – Teologie socială, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007.
Sf. Vasile cel Mare – Despre lăcomie. Către bogaţi...., Ed. I.B.M. al B.O.R.,
Bucureşti, 2009.
E.G. White – Parabolele Domnului Hristos, Casa de Editură Cuvântul
Evangheliei, Bucureşti, 1993.
România în timpul marilor
incertitudini
I. Speranţa creşterii economice
Ec. Aurel Cordaş - Iaşi
Economie
agricultura, industria, turismul, investiţiile străine, atragerea de
fonduri U.E. etc.
Să încercăm cu ajutorul presei de specialitate, a Institutului de
Statistică şi a B.N.R. să analizăm potenţialul unor ,,motoare”ce
ar putea ajuta revigorarea unui organism economic, infestat cu
,,viruşii” unei datorii naţionale. Pentru tratarea acestei boli sunt
greu de găsit medicamentele potrivite.
Faptul că 2012 este un an electoral, va genera apariţia unor
vectori care vor amplifica, cel puţin pe termen scurt, creşterea
economică prin alocarea fondurilor suplimentare necesare
mituirii electoratului, prin reântregirea unor salarii bugetare,
fără o bază economică, sănătoasă.
Sperăm ca în ceasul al 12-lea, după ce în intervalul 2007-2011
am cotizat la U.E. cca. 6,5 miliarde euro, să reuşim să
,,prindem” o parte din fondurile europene, la care se adaugă
sumele rezultate din din eventualele privatizări impuse de
F.M.I. şi C.E.
II. Investiţiile străine
Am putea să sperăm la o reluare a creşterii economice prin
măsuri de atragere a investiţiilor străine. Dacă în anul 2008,
România a reuşit să atragă inv. străine de cca. 10 miliarde de
euro, în 2009 au scăzut la 33%, iar în anii următori trendul
negativ a continuat până la 1o% , potrivit unor date publicate
de B.N.R.
O parte din firmele străine care au făcut, deja, investiţii la noi,
încep să se retragă: vezi închiderea fabricii Nokia, plecarea
producătorului israelian de lactate Tnuva etc. Cauzele invocate
sunt: birocraţia şi fiscalitatea excesivă, corupţia etc. Astfel,
România este pe primele locuri în Europa după cheltuielile
suportate de un întreprinzător cu fiecare angajat. Concluziile se
trag de la sine.
Pentru anul 2012, previziunile cele mai pesimiste
indică o creştere economică de numai 0,5% iar cele mai
III. Exporturile
optimiste de 2,8%. Comisia Europeană a redus prognoza de În 20011, firmele româneşti au exportat, cca. 60 miliarde de
creştere economică a României pentru 2012 de la 3,7% la euro, faţă de 6 miliarde de dolari în anul 1989. Faptul că
2,1%.
exporturile au avut un ritm de creştere mai mare decât al
S
ă încercăm să înţelegem implicaţiiele creşterii economice.
Astfel, creşterea producţiei face necesară o creştere a
nevoii de forţă de muncă, consecinţa firească, diminuarea
importurilor a avut ca rezultat scăderea deficitului comercial al
româniei cu 64 de miloane de euro.
Este greu de crezut că această tendinţă de creştere se poate
menţine şi în 2012, deoarece peste 70% din exporturi sunt
şomajului. În plus, aceeaşi, relansare a cererii interne, adică a orientate apre ţări din U.E., zonă care este posibil să între în
producţiei, generează de asemenea nevoia mai multor fonduri recesiune în anul 2012. Specialiştii recomandă reorientarea
pentru a finanţa un volum crescut al comerţului etc. care are ca vânzărilor către zone economice cu potenţial economic mai bun
rezultantă imediată, creşterea cererii de monedă.
decât zona euro, cum ar fi ţări din Asia Centrală sau Orientul
La rândul ei, cererea de monedă suplimentară face să
urce, să se mărească preţul banilor (rata dobânzii). Creşterea
ratei dobânzii stimulează intrările de capital dintr-o ţară şi
Mijlociu.
formarea unui surpus la balanţa contului de capital. Intrările de
capital pot determina şi aprecierea (scumpirea) monedei
IV. Inflaţia
naţionale, scăderea exporturilor şi creşterea importurilor, ceea Un alt indicator al performanţei economice este inflaţia, care
ce implică o intervenţie a Băncii Centrale pe piaţa valutară. poate fi caracterizată ca un dezechilibru macroeconomic,
Reamintim câţiva din factorii ce pot contribui la determinat de existenţa unei mase monetare ce nu are
relansarea economică. În acest sens exemplificăm ca ,,motoare” acoperireîn volumul bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţă,
de creştere, ,,combustibili” ai capitalismului: creşterea dezechilibrul între cerere şi oferta de bunuri, dezechilibrul
consumului, expansiunea creditului, scăderea ratei dobânzii, dintre productivitatea muncii şi salarii.
avantaje fiscale, mărirea deficitului bugetar, exporturile, Inflaţia poate fi: galopantă, moderată, rapidă, târâtoare, prin
cerere, prin costuri, prin credit, prin monedă, prin ofertă.
p. 59 Lohanul nr. 22, iunie 2012