Lohanul nr. 22, iunie 2012 - New Page 1

Galaţi; I. Busuioc şi Sorin Busuioc, directori IVV Brăila; I. Bahrim,
director IAS Urlaţi; Constantin Matran director SCPVV Blaj; Preda
Buzescu, director IAS Drăgăşani; N. Stoicescu, director IAS Murfatlar;
Gh. Sârbu, director IVV Bârlad; Traian Petrea, Valerică Şelaru, Ştefan
Şelaru, Mircea Şelaru, Eugenia Gaită, Stelian Dima, IVV Huşi; C.
Cogălniceanu, Claudiu Creţu, Gr. Tălmaciu, V. Enăchescu, IAS Huşi;
Titel Jescu, Octavian Mândru, D. Jora, Carolică Cristof, IVV
Răducăneni; Mihai Prodea, IVV Hoceni; Liviu Bălan, V. Iolea, IVV
Târzii, Eleonora Hriscu şi Elena Bălţatu, IVV Murgeni; I. Angheluţă,
N. Botezatu, Elena Hatmanu, IVV Vaslui; Dodonica Istate, IVV
Braşov ş.a.
În prezent şcoala posedă în vinoteca sa o colecţie din cele mai
reprezentative vinuri româneşti şi din toate podgoriile ţării, devenind
astfel faptic, scriptic şi tradiţional prima vinotecă naţională. Vinoteca
dispune de peste 25.000 de sticle şi se reliefează ca unica colecţie de
vinuri ca vechime, număr de soiuri şi tipuri de vinuri din România.
În perioada 1975-1990 în şcoală a avut loc o dezvoltare spectaculoasă,
progresiv „revoluţionară” în toate privinţele. În 1975 şcoala a reintrat
în posesia a 20 ha teren primit la Împroprietărirea de după Primul
Război Mondial; tot terenul secularei pepiniere a judeţului Fălciu (luat
abuziv ca şi cele 20 de ha ale şcolii, de IAS Huşi în 1959), plantând în
premieră naţională în toamna anului 1977 şi primăvara anului 1978 30
de ha cu vie, pe parcele experimentale cu 8 soiuri de vin, două soiuri de
masă şi 0,5 ha cu Busuioacă de Bohotin, selectată clonal în şcoală. În
1975-1978 şcoala şi-a construit un nou şi modern complex vinicol cu o
capacitate de 10 vagoane pentru învechirea vinurilor îmbuteliate, ca
vinotecă, 10 vagoane pentru maturarea vinului în butoaie; un laborator
special de vinificaţie şi o ultramodernă sală de laborator şi de protocol
pentru recunoaşterea vinurilor prin analize şi degustări, care să
servească la instruirea elevilor sau iniţierea doritorilor în probleme de
protocol vinicol. Vinoteca naţională din clădirea veche şi cea nouă s-a
modernizat şi dotat cu stelaje supraetajate şi protejate anti-cutremur ce
susţin cele 25.000 de sticle cu vinuri vechi din toată ţara şi din
străinătate, etalate orizontal, constituind o „mândrie naţională şi o
veşnică atracţie universală, ce se înnobilează în eternitatea timpului ce
zboară”. (acad. prof. univ. Constantin Toma, prof. univ. Petru Ioan şi
ing. Petru Matei).
Vechea cramă-pivniţă şcolară construită din piatră cioplită (de C.
Hogaş în 1935-1936) a fost extinsă (dublată) şi modernizată în 1979-
1983 şi pe dinafară „bahic” sculptată iar în interior imagistic
„decorată” cu numeroase citate celebre, vibrante, de toţi oaspeţii
copiate, „binecuvântând o operă unică şi magnifică mereu admirată şi
aplaudată şi niciodată uitată sau egalată”. „Ambele entităţi îngemănate
sunt atracţii arhitectonice ce captivează privirea oricui văzându-le, dar
şi vizitându-le.” (acad. prof. Cezar Lăzărescu, rectorul Universităţii de
Arhitectură din Bucureşti). „Întreg ansamblul este deosebit de
cuceritor, încât poate face parte din comoara vinicolă şi arhitecturală
românească, ce fascinează de la frontonul de la intrare până la fundalul
şi spaţiile dintre stelaje unde sunt «pictate» cele mai valoroase citate,
vibrante, din antichitate şi până în contemporaneitate.” (acad. prof.
Manea Mănescu, prim-ministru al Românei).
La inaugurarea acestui ansamblu de obiective şcolare, măreţe şi
singulare, în mijlocul cărora tronează Muzeul viticol şi toate
împresurate de faimoasa fermă şcolară, au participat acad. V. D. Cotea
Oenologie
(vicepreşedinte şi laureat al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi
Vinului cu sediul la Paris) şi ceva mai târziu acad. prof. Manea
Mănescu, prim-ministru al României, care au definit acest ansamblul
arhitectonic şi vinicol un măreţ Panteon care depăşeşte prin
arhitectonică şi dotarea interioară marile combinate similare din ţară şi
chiar dinafară, constituind mândria Liceului Agricol, a podgoriei şi a
României, ce garantează pe lângă o pregătire temeinică de specialitate
şi producerea unor vinuri de înaltă calitate, semnate cu cerneala
exigenţei apostolilor săi.
În podgoria Huşi, pe baza rezultatelor cercetărilor vinurilor din
vinoteca şcolii, paralel cu studiul soiurilor din colecţia ampelografică şi
din via didactică experimentală, s-a procedat la raionarea,
microraionarea şi zonarea soiurilor de viţă în cel mai propice mediu
(biotop); s-a stabilit raportul între soiuri cât şi amestecurile tehnologice
cele mai potrivite; vârsta maturării vinurilor pe soiuri; timpul optim
pentru îmbutelierea lor; perspectivele ce le are fiecare soi de vin în
podgorie. Astfel, s-a stabilit că Zghihara de Huşi şi Aligote sunt soiuri
de mare producţie – pentru vinuri de larg consum – şi că prin cupajarea
lor cu Rieslingul italian şi mai ales cu Feteasca albă sporesc incredibil
însuşirile organoleptice, caracteristicile de calitate şi capacitatea de
conservare prin învechire. S-a mai stabilit că vinul Zghihară de Huşi nu
se poate păstra pentru învechire, neavând asigurată conservabilitatea şi
nici nu îşi sporeşte însuşirile calitative prin învechire. Acestea se pot
asigura prin cupajarea lui la vinificare cu alte soiuri mai superioare.
Vinurile albe superioare (VSO) se obţin din Fetească albă, Riesling
italian, Fetească regală, Sauvignon ş.a. Vinuri roşii superioare (VSO)
se obţin din Feteasca neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto ş.a.
Vinuri aromate excelente (VSOC) se obţin din Muscat Ottonel şi
Busuioacă de Bohotin-Huşi.
Vinurile albe de calitate superioară au o durată de învechire (4-6 ani)
mai mică decât vinurile roşii superioare (5-8 ani). Busuioaca de
Bohotin-Huşi îşi prelungeşte durata păstrării şi atinge apogeul
însuşirilor sale calitative la 4-6 ani. Pe lângă acest soi, care dă vinuri
roze-roşii aromate, delicate, se cultivă şi Busuioaca de Huşi, soi obţinut
şi cultivat în şcoală deşi neomologat, dă vinuri de aceeaşi calitate – şi
chiar superioare Busuioacei de Bohotin-Huşi.
Vinurile speciale – ca cel spumant (Champagne) – se obţin din
Zghihara de Huşi, în special. Vinul special extraaromotizat de tip
vermut alb şi roşu din 50 de plante aromate şi medicinale şi vinurile
speciale pelicular-oxidative, omoloage celebrelor vinuri de tip Malaga,
Madera, Porto, Marsala şi Cahors, sunt alte rezultate ale centenarei
noastre şcoli. Valoarea lor a fost preţuită în mod deosebit prin
numeroasele diplome şi medalii acordate la concursurile naţionale de
vinuri de la Vaslui şi Bucureşti (între 1972-1996).
Câteva aprecieri – vechi şi noi – ale vinurilor de Huşi
Podgoriile din Moldova pe lângă că sunt cele mai vechi, sunt şi cele
mai mari din România, formând un adevărat arhipelag, de la Cotnari
până la Coteşti. Ele au fost apreciate încă din vechime. Preţuirea lor de
călătorii şi cărturarii străini, Palas (1846) sau Marco Bandini (1860) şi
până la aprecierile din ziua de azi s-au dovedit a fi cele mai redutabile.
Despre podgoria Huşi şi vinurile sale, Marco Bandini precizează:
„Huşii sunt cetatea naturală a celor trei dealuri viticole ce străjuiesc
p. 53 Lohanul nr. 22, iunie 2012