Lohanul nr. 22, iunie 2012 - New Page 1

Trăsături morale ale managerului
educativ
Prof. Tatiana Boţu - Huşi
Morala reprezintă totalitatea convingerilor, atitudinilor,
sentimentelor reflectate în principii, norme, reguli determinate
istoric şi social, care reglementează comportamentul şi raporturile
indivizilor între ei, precum şi dintre aceştia şi societate, în funcţie
de categoriile bine, rău, datorie, dreptate, nedreptate, întemeiate pe
conştiinţă şi opinie publică.
M
oralitatea este manifestarea efectivă a moralei prin atitudini,
conştiinţă fiind susţinută de principii morale. Majoritatea
oamenilor se comportă mai mult sau mai puţin moral, ei
conformându-se modelelor de conduită ce sunt validate prin consens
social; nu de puţine ori însă, respectarea normelor este orientată de
interese personale. „Moralitatea desemnează condiţia necesară şi
suficientă a construirii personalităţii morale a omului real, care îşi
întemeiază acţiunea pe solide repere morale, pe un simţ moral rezultat
dintr-o îndelungată experienţă, singur şi rafinat, ce-i permit să se
exprime responsabil şi nuanţat în situaţii concrete, dar întotdeauna în
spiritul codului moral pe care în mod liber şi l-a impus.”
Managementul educaţional poate fi considerat ştiinţa şi arta de a
pregăti resursele umane, de a forma personalităţi competente,
independente şi adaptabile la schimbările care au loc în toate sferele
vieţii sociale, în ştiinţă şi cultură, în modul de viaţă al oamenilor. În
învăţământ, arta conducerii prevalează adesea faţă de ştiinţa
conducerii, personalitatea conducătorului şi exemplul lui personal
având un rol esenţial în realizarea obiectivelor sistemului sau
instituţiei.
Într-o societate de un dinamism fără precedent, directorul de unitate
şcolară se confruntă cu o multitudine de cerinţe ce impun o bună
instruire profesională, o pregătire managerială adecvată, construite pe o
personalitate cu înalte calităţi cetăţeneşti şi morale. În procesul de
organizare şi conducere a activităţii, managerul educativ este figura
centrală, figura reprezentativă a instituţiei, de calitatea muncii lui
depinzând, în mare parte, succesele organizaţiei pe care o conduce.
Standardele de competenţă care definesc o persoană ca fiind un bun
manager educativ au dublă determinare: nativă şi dobândită prin
instruire şi experimentare. Managerul unei echipe de succes este, la
rândul său, o persoană de succes care caută succesul şi îşi
fundamentează concepţia managerială pe combinarea unei serii de
calităţi, atitudini şi apitudini care îl vor conduce spre acel succes dorit
de el şi de organizaţie.
Principalii factori care determină comportamentul etic al organizaţiilor
sunt: reglementările guvernamentale, codurile de etică, caracteristicile
individuale regulamentele interne, presiunea socială şi rezultatele.
Regulamentul de ordine interioară precizează normele şi regulile de
funcţionare care trebuie respectate de către toţi angajaţii unităţii,
obligaţiile acestora şi drepturile, aspecte dezvoltate la nivel formal.
Normele stabilesc „cum trebuie să mă port”, neexistând alternative
admise la comportamentul prescris. La nivel informal se dezvoltă
coduri morale şi profesionale nescrise.
„Visul de aur” al multor manageri este ca organizaţiile pe care le
conduc să funcţioneze lin, fără asperităţi, iar între angajaţi să
domnească pacea şi armonia. La nivelul instituţiilor şcolare, managerii
sunt cei care „sfinţesc locul”, cum spune românul, motivând
personalul, stimulându-i pe copii şi pe elevi, dezvoltând şi
modernizând zestrea materială a şcolii, mobilizând familia şi
comunitatea locală pentru o participare eficace realizarea obiectivelor
instituţiei.
Pedagogie
Edificarea unui mediul organizaţional etic impune un „filtru axiologic”
în raport cu toate deciziile, practicile şi scopurile managerului şi ale
organizaţiei. ,,Imaginea managerului de succes este construită temeinic
pe o moralitate bazată pe responsabilitate şi toleranţă, pe căutarea
măsurii şi echilibrului dintre eficienţă şi loialitate, între rezultatele şi
interesele angajaţilor.” Intuiţia, bunul simţ, talentul organizatoric,
asociate cu pregătirea temeinică în practică, îi vor conferi managerului
acele calităţi care îi sunt necesare pentru a deveni performant.
Bibliografie
Crăciun, Dan, Etica în afaceri. O scurtă introducere, Editura ASE, Bucureşti,
2005;
Jinga, Ioan, Managementul Învăţământului, Editura Aldin, Bucureşti, 2001;
Joita, Elena, Management educaţional – Profesorul-manager: roluri şi
metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2007;
Maxim, Sorin-Tudor, Toleranţa: dreptul la diferenţă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004.
Universalitatea legilor cunoscute în fizică
Ing. Augustiano Iacob - Alba Iulia
Încă din cele mai vechi timpuri mintea omenească a
fost fascinată de misterul prezent în universul perceput de
simţuri. Mereu omenirea a căutat să înţeleagă acest mister
al forţelor nevăzute ce stau în spatele fenomenelor,
lucrurilor şi fiinţelor, şi datorită acestui fapt, de-a lungul
timpului diverşi oameni de ştiinţă au descoperit diferite legi,
binecunoscute astăzi în domeniul fizicii, chimiei, etc.
V
isul dintotdeauna al acestor oameni de ştiinţă a fost
să surprindă într-o ecuaţie formula secretă a
întregului univers. Astfel, pornind de la diverse legi
de manifestare s-a urmărit mereu generalizarea şi
universalizarea acestora, treptat savanţii dându-şi seama că
legile descoperite de-a lungul timpului sunt de fapt aplicaţii
particulare a unor legi mai universale. Puţini sunt însă aceia
care intuiesc faptul că aceste legi, odată descoperite, pot fi
aplicate şi în domeniile care nu constituie obiectul de studiu al
fizicii, de exemplu în studiul comportamentului uman, în
domeniul metafizicii, etc. Un caz similar este domeniul de
studiu al fractalilor, care au la bază o anumită funcţie, şi
indiferent de forma luată de o anumită reprezentare a acestor
fractali, funcţia de bază care stă la baza acestora este aceeaşi.
Similar, indiferent pe ce plan aplicăm unele din legile
binecunoscute ale fizicii, ele sunt valabile şi se aplică întocmai
ca şi în fizică studiată în universităţi, fizică nefiind altceva decât
p. 43 Lohanul nr. 22, iunie 2012