raport 2009 pdf print.pdf - tvr.ro

PRE PREAMBUL
PRE AMBUL
Televiziunea Română îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în
conformitate cu Legea nr. 41/1994.
Preşedintele Consiliului de Administrație este numit de către Parlament, pe o
perioadă de 4 ani. Consiliul de Administrație al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate
prin votul majorității deputaților şi senatorilor.
TVR înseamnă: şase canale naționale - TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR
INFO şi TVR Internațioanal, un canal experimental care emite în sistem High Definition
– TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR
Craiova, TVR Târgu Mureş şi portalul www.<strong>tvr</strong>.ro.
În <strong>2009</strong>, Televiziunea Română a transmis pe cele şase canale naționale ale sale
52,560.00 minute de programe, la care se adaugă orele de emisie proprie ale celor cinci
studiouri teritoriale. TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR INFO şi TVR Internațional
emit fiecare 24 ore zilnic.
TVR transmite, în fiecare zi, cinci jurnale principale de ştiri pe TVR 1, trei
emisiuni informative pe TVR 2, două pe TVR 3, un program de ştiri şi informații culturale
la TVR Cultural, studiourile teritoriale au propriile jurnale regionale, iar la TVR INFO
telespectatorii pot urmări jurnale din oră în oră.
Televiziunea Română s-a confruntat, în <strong>2009</strong>, cu o situație economică extrem de
dificilă, cauzată, în cea mai mare parte, de factori externi, cum ar fi efectele crizei
financiare - restrângerea pieței de publicitate, restrângerea alocațiilor bugetare -
menținerea precum şi apariția unor prevederi legislative cu impact negativ, atât asupra
veniturilor instituției, cât şi a cheltuielilor instituției, scăderea numărului de abonați,
persoane fixice şi persoane juridice.
În acest context, managementul SRTv, învestit cu un mandat de patru ani, la 12
septembrie 2007, a încercat să atenueze, pe cât posibil, pierderile instituției şi să
mențină o calitate ridicată a programelor canalelor Televiziunii Române, găsind soluții
pentru eficientizarea activității, în condițiile unui buget de austeritate.
Pentru piața media din România, anul <strong>2009</strong> a fost un an negru. S-au închis, sau
şi-au restrâns activitatea, o mulțime de ziare, radiouri şi posturi de televiziune, multe
sunt în pragul falimentului, iar cele care supraviețuiesc sunt nevoite ca, în lupta lor
pentru puținii bani care mai vin din publicitate, să producă emisiuni mai ieftine şi de
multe ori de o calitate îndoielnică.
Trebuie spus că, în ciuda tuturor apelurilor făcute, clasa politică a preferat să
tacă, uitându-se cu cinism la agonia unui segment fundamental al democrației, un
element în lipsa căruia nici nu se poate vorbi despre democrație.