Poezie in grai banatean, vol. 2 - Brancusi

Nu dorim să fie alțîDăcât iei mai îmbrăcațiȘî dacă-or umbla cu fece,Vă rugăm nu-i controlaț.Iaca-șa, cum șciți, copiiiZâua dorm noapcea’s lilieci,Dar când îi vorba dă școală,Nicidăcum nu poți să-i pleci.Gimineața, zâce baba:„Moșule, ia vezi dă-i scoală,Măi vreo jumătată dă orăVremea-i dă plecat la școală.De-o fi cei ca mai’năince,Mă dusei șî bat la ușă,Nici nu m-o trecut prin minceCă iei au câce o păpușă.Doamne, ce-mi văzură ochiiOare, asta-i cu putință?Pentru’așa fel dă diplomeDoi nepoți își dau silință.Ce să fac, să-i spun la babă,Dacă, cumva m-o-ntrăbaSau să tac, s-o las bestragă,Până nu o izăfla?Tac io astăz, tac și mâne,Tot dă luni șî până marți;Într-o zâ-i văzu șî babaDoi cu doi încârlicați.Tot văzui că ea vrea șievaMai târzâu să-mi povestească173