Poezie in grai banatean, vol. 2 - Brancusi

ine românește, astfel făcând mereu aluzii la unele cuvinte și întâmplări.Țiganul care pălăvrăgește într-o limbă necunoscută nouă, dar se pare,bine cunoscută de poet, apoi neamțul, maghiarul, sârbul... fiecare fiinddescris în felul cum îl vedea și cunoștea Ion Niță Secoșan, trăind cuei în vecini, așa cum se trăise de veacuri în Banat. Temele din poeziilesale satirice și din anecdote sau bancuri am putea zice că sunt foarteapropiate și de vremurile de azi, prezentând oameni zgârciți, răufăcători,materialiști etc.„Șoage vremuri îs la noi,Nu să-nțăleg doi cu doi !”Ion Niţă Secoșan trece în lumea umbrelor la 7 august 1939, lavârsta deplinei tinereți.Boancă la Pătica„Bun dă gură, om șuchiatGlumie ca la Boancă ?...N-ai găsât cât ai umblat.Șî d-ai vrut să-l păcălieșci- Să viedz făcăturăPăcălitu iar tu ieșci !Într-o dzî șie-i cădzu’n gând:Păticarului să-i facăPoznă... șci colea „dă rând”.Cât ai dzîșie unu-doi,Boancă tună’n luntru,S’uită-n dreapta...înapoi-Caută-n sus, înlături... jios;Păticariu’ ntriabă:- „Ce poftești? mă rog frumos”.204