Poezie in grai banatean, vol. 2 - Brancusi

NiorcoșÎntr-o sară pră la givanS-or sfăgit cu-n prostocanCă-i potcaș șî sucmădzâtFașie la șodzâmi șî dă blizât.Dar moș Moisă cu moș GhigaOr îmblieznat tot la elȘî dă șiudă li s-o ragicat chicaDă supt clăbățu dă miel.Iar moș Sima cu moș PauL-or suduit șî i-or luat mau,Ca să nu măi flienchișească,Dacă n-are alta să givănească.Atunși Niorcoș al dăzmierdatO mormăit cam îmbonțatȘî o înșieput să drâmboană,Dă ghingieșci că-i la pomană.Moș Pau, fălos dă izbândăI-o făcut șiudă, să plângă:- Nu ieșci tu al prăbăluit,Acum mârloni, ca mârtanu după covăsât.- Am șciut că ci ia dracu !Că dăstul ni-o vuvăit capu,Că a tielie șiebălituriPoțî să lie puni la porși în lături,Că niși iei n-au să lie sorbască,Macar că-s marvă proastă.83