Poezie in grai banatean, vol. 2 - Brancusi

Cuvânt înainteSemnificaţia unei culegeri de poezie în grai bănăţeana românilor din VoivodinaCel mai important rol în păstrarea identităţii etnice a uneicomunităţi îl are limba. Aceasta cu atât mai mult dacă este vorba deo minoritate naţională. În privinţa românilor bănăţeni din Voivodina-Serbia putem constata cu satisfacţie că limba maternă se foloseşte înfamilie şi în cadrul comunităţii etnice care fiinţează compact, în specialîn mediul rural, în cadrul unor sate româneşti sau cu populaţie mixtă,constituită din români şi sârbi. În aceste localităţi s-a păstrat – chiar maibine decât în Banatul României – graiul neaoş, neinfluenţat de limbaromână literară.După al Doilea Război Mondial în fosta Iugoslavia s-a dezvoltato apreciabilă literatură în limba română cultă, excelând, îndeosebi,poezia. Nu ştiu câtă priză la publicul român o fi avut poezia respectivă şicâtă influenţă din partea acesteia se va fi răsfrânt asupra etniei româneştiîntru îndrăgirea şi păstrarea limbii materne. Dar, cu certitudine căpoezia în graiul de acasă – atât de abundentă în ultima vreme – estefoarte îndrăgită de vorbitorii de limbă română din Serbia şi, implicit,contribuie, în mare măsură, la conservarea rostirii materne.Şi în Banatul Serbiei, precum în Banatul României, efervescenţalărgită a poeziei în grai se manifestă cam de pe la cumpăna mileniilorII-III, iar în momentul de faţă a devenit un adevărat fenomen literar cuo vigoare neobişnuită.Trebuie, însă, să subliniez că există deosebiri pregnante, în cepriveşte motivaţia resuscitării mişcării literare în grai, la bănăţenii dinRomânia şi la cei din Serbia. În România raţiunea de a se scrie literaturăîn grai bănăţean constă în exploatarea unei realităţi lingvistice locale,pentru dobândirea unei expresivităţi literare particulare, cu incontestabilă