скачать - Eco - Tiras

Cantitatea deprecipitaţii înperioadaseptembriemartie,mmTabelul 4. Pronosticul recoltei şi eficienţa hranei suplimentare cu azotîn funcţie de cantitatea de precipitaţiiProbabilitateaanilor înMoldova,%Gradul deasigurare cuapăal anului125Adâncimealevigăriinitraţilor,cmPrognozarecoltelor,q/haNecesarulde hranăsuplimentarăîn rateSub 120 13 Foarte secetos Sub 60 Sub 25 Nu este necesară120-200 17 Secetos Sub 120 26-35 1 aplicare200-280 41 Mediu secetos 120-180 36-45 2 aplicări280-360 21 Umed 180-240 46-55 2-3 aplicăriPeste 360 8 Foarte umed Peste 240 Peste 56 3 aplicăriDoza de azot (N D ) aplicată primăvara, se calculează după următoarea ecuaţie:N D = (N exp. – N pl. - N o – N n ) : 0,6, undeN exp. – exportul azotului de către recolta prognozată, kg/ha;N pl. – exportul azotului de către plante la momentul cercetării, kg/ha;N o – rezerva de azot nitric în stratul de 1 m la momentul investigării, kg/ha;N n – capacitatea de mineralizare a solului din perioada desprimăvărare – maturitatea plantelor, careconstituie după leguminoase – 50-60 kg/ha, după păioase şi porumb siloz – 30-40 kg/ha.Rezerva azotului în stratul de sol de 1 m se determină primăvara devreme pentru corectareaoperativă a dozei. Coeficientul de valorificare a azotului din îngrăşăminte este 0,6.Necesarul de îngrăşăminte cu azot la desprimăvărare este funcţie inversă a rezervelor (N o ) înstratul de 1m al solului (tab.5).Tabelul 5. Necesarul grâului de toamnă în îngrăşăminte cu azot în funcţiede conţinutul azotului nitric în solConţinutul de azot nitricîn 1m de sol,Prognoza sporului de recoltă în funcţie de N 60Necesarul plantelor înazotkg/ha q/ha % faţă de martorSub 35 Peste 15 Peste 40 Foarte ridicat35-60 10-15 20-40 Ridicat60-100 3-18 5-20 Moderat100-140 0-3 0-6 ScăzutPeste 140 0 0 LipseşteDacă doza necesară de azot este mai mare de 60 kg/ha, se aplică în 2-3 reprize de hranăsuplimentară, astfel ca o doză să nu depăşească 60 kg/ha substanţă activă. Prima hrană suplimentarătrebuie să fie aplicată cât mai devreme, atunci când este posibilă ieşirea tehnicii în câmp. Efectul cel maibun se obţine atunci când îngrăşămintele cu azot se încorporează în zona nodului de înfrăţire cusemănătoarele de-a curmezişul rândurilor de grâu. În calitate de îngrăşământ se foloseşte silitraamoniacală.Grâul de toamnă până în faza de ieşire în pai utilizează azot preponderent din straturile superioareale solului. Dacă conţinutul de azot în stratul de 1 m este suficient, iar în cel superior (0-40 cm) este maipuţin de 35 kg/ha, atunci se recomandă ca prima hrană să fie de 35 kg/ha azot substanţă activă.Prima hrană suplimentară cu azot administrată în faza de înfrăţire conduce la majorarea recoltei, adoua hrană din perioada de ieşire în pai-înspicare influenţează asupra recoltei şi calităţii, a treia – dinperioada de înflorire-formarea boabelor – la îmbunătăţirea calităţii. Dozele de azot aplicate fazial canutriţie suplimentară, în a doua şi a treia repriză se ajustează în baza rezultatelor diagnozei vegetale.Diagnoza vegetală a plantelor se efectuează prin metodă expres şi de laborator. În calitate de metodăexprespoate fi folosită hârtia de detecţie INDAM, sau reacţia cu difinilamin după metoda Ţerling. Cu