скачать - Eco - Tiras

Tabelul 3. Influenţa îngrăşămintelor asupra calităţii sucului extras din sorgul zaharat (13.10.2005)Variantextracţiasuculuidin tulpină, %substanţerefractometrice, %concentraţiaza-Harurilor,%Aciditateatitrabilă,g/cm 3pHconcentraţiaalcoolică,% volumsubstanţerefractometricerestante,%Martor 51,4 17,0 16,3 4,0 5,0 9,7 2,4N 30 P 5,5 K 37 50,6 16,5 15,8 3,8 4,6 8,9 2,6N 60 P 5,5 K 37 50,8 16,4 15,7 3,7 4,8 9,0 3,0N 120 P 5,5 K 37 50,7 16,0 15,3 3,8 4,6 8,7 2,8N 180 P 5,5 K 37 50,7 15,4 14,7 3,4 4,7 9,3 2,6N 240 P 5,5 K 37 50,5 16,2 15,5 3,7 4,7 8,9 3,2S-a constatat că îngrăşămintele minerale cu azot nu au influenţat substanţial extracţia şi calitateasucului din tulpinele zorgului zaharat (tab. 3). Extracţia a constituit 50 - 51 % . Îngrăşămintele mineralenu au modificat semnificativ nici parametrii de calitate a sucului obţinut. Concentraţia zaharului aconstituit 14,7-17,0 %, iar cea a alcoolului a constituit 8,9 - 9,7 % volum .Aciditatea sucului este puţinmai ridicată pe variantele fertilizate. Deşi îngrăşămintele cu azot au avut o influenţă minoră asupraextracţiei şi calitaţii sucului, în expresii globale pe o unitate de suprafaţă agricolă recolta sucului şi aalcoolului pe variantele fertilizate este mai înaltă ca pe variantele nefertilizate.Din dinamica evoluţiei concentraţiei zaharurilor în tulpinele sorgului zaharat reesă că cea mairidicată cantitate de glucide a fost primită în ultima etapă de prelevare a probelor (tab. 4). Cantitatea deglucide a crescut de pe data de 28.08 şi pînă la 25.10 an 2005 cu 2 - 4 %.Tabelul 4. Dinamica acumulării substanţelor refractometrice în tulpinele sorgului zaharat (a. 2005)VariantTermenii de prelevare a probelor din cîmp28.09.05 13.10.05 25.10.05Martor 14,0 17,0 17,2N 30 P 5,5 K 37 14,6 16,5 17,3N 60 P 5,5 K 37 14,4 16,4 17,4N 120 P 5,5 K 37 12,2 16,0 16,8N 180 P 5,5 K 37 14,8 15,4 16,2N 240 P 5,5 K 37 13,4 16,2 16,9Vremea călduroasă şi fără precipitaţii din luna septembrie a contribuit semnificativ la acumulareazaharului în plantele de sorg zaharat. În ultima săptămînă pe variantele fertilizate creşterea cantităţii dezahăr a constituit 0,7-0,9 % şi a fost mai ridicată în comparaţie cu parcelele nefertilizate, unde sporulînregistrat a fost doar de 0,2%.Îngrăşămintele cu azot au influenţat semnificativ acumularea azotului, fosforului şi potasiului înorganele plantelor de zorg zaharat (tab.5). Însă ca şi în cazul celorlanţi parametri efectul fertilizării a fostdiferit pe ani din cauza stării agrochimice diverse a solului.Exportul de elemente nutritive cu recoltele a fost şi el neuniform şi a depins de nivelul de recoltă şide condiţiile anului( tab.2). Pe variantele nefertilizate exportul de NPK a variat de la 227 kg/ha în 2007pănă la 497 în 2004, media fiind de 336 kg/ha. Aplicarea îngrăşămintelor minerale a condus la majorareaexportului de elemente nutritive cu 19 - 64% în comparaţie cu variantele nefertilizate şi a constituit înmedie pe 4 ani 400 – 550 kg/ha NPK.În urma extracţiei sucului din tulpinele sorgului zaharat se obţine o masă presată numită begasă.Masa stoarsă a constituit 62 - 68 % în substanţă uscată. Pe variantele fertilizate cantitatea de begasăprimită a fost de 62 - 65 %, fiind mai mică ca pe martor cu 2 - 3 %. Aceasta presupune că la o extracţiemai calitativă cantitatea de suc obţinută de pe cîmpurile fertilizate este mai mare ca pe cele nefertilizate.130