скачать - Eco - Tiras

VariantMartorN 30 P 5,5 K 37N 60 P 5,5 K 37N 120 P 5,5 K 37N 180 P 5,5 K 37N 240 P 5,5 K 37Tabelul 5. Conţinutul elementelor nutritive în masa sorgului zaharat la recoltareOrganeleplanteiCota organului din masaverde totală,%131Azottotal, %Fosfortotal, %Potasiutotal, %Substanţauscată,%tulpine 83,3 0,61 0,24 1,00 22,0frunze 11,8 1,72 0,40 1,37 32,0panicule 4,9 1,29 0,43 0,60 45,0tulpine 79,8 0,65 0,25 1,02 21,5frunze 12,6 1,81 0,45 1,37 29,0panicule 7,6 1,32 0,45 0,62 37,0tulpine 82,3 0,64 0,25 1,00 22,0frunze 10,6 1,89 0,46 1,34 31,0panicule 7,1 1,33 0,51 0,62 44,0tulpine 82,3 0,67 0,23 1,03 19,0frunze 12,4 2,00 0,46 1,35 29,0panicule 5,3 1,49 0,52 0,61 38,0tulpine 80,7 0,71 0,28 1,00 20,5frunze 13,3 2,00 0,47 1,21 28,0panicule 6,0 1,37 0,43 0,59 38,0tulpine 79,8 0,78 0,31 1,03 21,0frunze 14,0 2,03 0,49 1,25 30,0panicule 6,2 1,35 0,41 0,61 37,0Masa stoarsă conţine o cantitate semnificativă de elemente nutritive şi poate constitui o sursăimportantă de redresare a regimului nutritiv şi a materiei organice din sol. Deoarece stoarcerea suculuieste un procediu mecanic fără folosirea ingredienţilor chimici se recomandă că această masă să fiemărunţită şi întoarsă în sol.După extracţia alcoolului din sucul fermentat rămîne o masă lichidă numită borhotă. Ea conţine ocantitate substanţială de potasiu( 0,43-47% ) şi fosfor total ( 0,13-0,14%) şi o cantitate minimă de azot. Încomponenţa borhotei obţinută de pe variantele fertilizate şi nefertilizate nu s-au fixat deosebiri esenţiale.Aciditatea acestei mase este foarte mare –PH-3,7-3,7.Ea poate fi folosită la fertilizarea culturilor prinstropirea solului doar după neutralizare cu apă de var.Concluzii1. Din datele experimentale obţinute în 4 an reies că sorgul zaharat reacţionează eficient laîngrăşămintele de azot în cazul asigurării optime şi ridicate cu fosfor şi potasiu mobil a solului. Efectulfertilizării cu azot este direct proporţional cu cantitatea de azot mineral care este în sol la desprimăvărare.Sporul de recoltă obţinut în dependenţă de rezervă de azot din stratul de 1m al solului înainte de semănatşi condiţiile anului a constituit 4 - 98 %.2. Influenţa îngrăşămintelor minerale asupra conţinutului de zahăr în plantele sorgului zaharateste în mare măsură condiţionată de starea agrochimică a solului pe care se cultivă această cultură cît şide condiţiile climaterice concrete ale anului. În medie pe ani de cercetare zaharitatea tulpinelor aconstituit cca 13,2 - 14,2 %. Pe ansamblul experienţelor de 4 ani normele moderate de azot au avut ceamai înaltă concentraţie de glucide în plante.3. S - a constatat că îngrăşămintele minerale nu au influenţat substanţial extracţia şi calitateasucului din tulpinele zorgului zaharat. Extracţia a fost de 50-51 % . Concentraţia alcoolului a constituit8,9-9,7 % volum. Aciditatea sucului este puţin mai ridicată pe variantele fertilizate. Îngrăşămintele cuazot au avut o influenţă minoră asupra extracţiei şi calitaţii sucului, însă în expresii globale pe o unitatede suprafaţă agricolă recolta sucului şi a alcoolului pe variantele fertilizate este mai înaltă ca pevariantele nefertilizate.4. Exportul de elemente nutritive cu recoltele a fost şi el neuniform şi a depins de nivelul derecoltă şi de condiţiile anului. Aplicarea îngrăşămintelor minerale a condus la majorarea exportului deelemente nutritive cu 19 - 64% în comparaţie cu variantele nefertilizate şi a constituit în medie pe 4 ani400 – 550 kg/ha NPK.