скачать - Eco - Tiras

Tabelul 1. Depunerile atmosferice climaterice în perioada de cercetare (a.2004–2007)Perioada de vegetaţieTotalIndiciiaugus1.09.200408 - AnulMai iunie iulieSeptem.05-07t1.04. 200510 agricol2004, mm 53 39 96 47 68 238 188 138 661Abaterea,% 100 49 157 77 158 80 97 103 1202005, mm 46 74 51 51 93 353 171 176 575Abaterea,% 87 94 84 84 152 118 88 131 1042006,mm 82 117 71 107 35 257 270 156 634Abaterea,% 155 156 113 181 76 86 139 116 1152007,mm 17 27 5 107 49 187 49 190 343Abaterea,% 32 36 8 181 107 61 25 142 62Medie 50 64 56 78 61 259 170 165 553Abaterea,% 94 85 89 132 133 87 88 123 100Media multianuală,mm53 75 63 59 46 298 194 134 551Aceste condiţii extreme de umeditate au fost intensificate şi de temperaturile neobişniuit de ridicatedin lunile mai – iulie. Acestea au fost cu 3,5 - 4,7 grade mai înalte, decît cele medii multianuale. Plantelede sorg zaharat în anul 2007 au intrat într-o stare anabiotică. Creşterea şi dezvoltarea lor au încetat pînăla căderea precipitaţiilor din august. Conform cantităţii de precipitaţii depuse în perioada de vegetaţie asorgului zaharat anul 2007 s-a caracterizat cu o secetă atmosferică foarte puternică.Cantitatea de apă depistată primăvara înainte de fondarea experienţelor în stratul 0-100cm a fostde 136 mm în 2004, 154 mm în 2005, 80 mm în 2006 şi 108 mm în 2007. Cea mai scăzută rezervă de apăîn sol a fost depistată în 2007 – 73 mm, fiind de peste două ori mai redusă faţă de cea medie multianuală(170 mm). Un deficit magor de umeditate s-a înregistrat în anul 2007 în stratul 0-160cm de sol. Rezervade apă depistată a fost de 108 mm (2007) sau de 2,5 ori mai redusă ca media multianuală. Conformdeficitului de umeditate înregistrat în 2007 se poate de afirma că în sol se instaurase o secetă pedologicăfoarte puternică. Media pe 4 ani a constituit 176 mm, fiind şi ea mai mică în comparaţie cu mediamultianuală.Din datele experimentale obţinute în 4 ani reiese că sorgul zaharat reacţionează eficient laîngrăşămintele de azot în cazul asigurării optime şi ridicate cu fosfor şi potasiu mobil a solului. Efectulfertilizării cu azot este direct proporţional cu cantitatea de azot mineral care este în sol la desprimăvărare.Recoltele obţinute pe variantele fertilizate au constituit cca 87 - 130 t/ha în 2004, 79 - 101 t/ha în 2005,56 – 64 t /ha în 2006 şi 28,9 - 36,7 în 2007 (tab. 2). Sporul de recoltă obţinut în dependenţă de rezervăde azot din stratul de 1m al solului înainte de semănat a constituit în 2004 – 34 - 98 %, în 2005 - 16-35%, în 2006 - 12 - 28 % şi 4 - 25 %, media pe 4 ani fiind de 14 - 45 %.În anii de cercetare în dependenţă de normele aplicate de azot şi de condiţiile anului au fostobţinute recolte de la 28,9 t/ha pînă 129,0 t/ha. masă verde. Aceasta demonstrează o plasticitate foartemare a sorgului zaharat la diferite condiţii de climă şi de fertilizare. Sporurile de recoltă de la fertilizareau oscilat de la 4,1% pînă la 98,4%. Condiţiile de umeditate ale anului au diferenţiat recolta pe variantelenefertilizate de la 28,9 t/ha (2007, an foarte secetos) pănă la 73,5 (2005 - an cu condiţii favorabile deumeditate).128