VariantMartorN 30 P 5,5 K 37N 60 P 5,5 K 37N 120 P 5,5 K 37N 180 P 5,5 K 37N 240 P 5,5 K 37Tabelul 5. Conţinutul elementelor nutritive în masa sorgului zaharat la recoltareOrganeleplanteiCota organului din masaverde totală,%131Azottotal, %Fosfortotal, %Potasiutotal, %Substanţauscată,%tulpine 83,3 0,61 0,24 1,00 22,0frunze 11,8 1,72 0,40 1,37 32,0panicule 4,9 1,29 0,43 0,60 45,0tulpine 79,8 0,65 0,25 1,02 21,5frunze 12,6 1,81 0,45 1,37 29,0panicule 7,6 1,32 0,45 0,62 37,0tulpine 82,3 0,64 0,25 1,00 22,0frunze 10,6 1,89 0,46 1,34 31,0panicule 7,1 1,33 0,51 0,62 44,0tulpine 82,3 0,67 0,23 1,03 19,0frunze 12,4 2,00 0,46 1,35 29,0panicule 5,3 1,49 0,52 0,61 38,0tulpine 80,7 0,71 0,28 1,00 20,5frunze 13,3 2,00 0,47 1,21 28,0panicule 6,0 1,37 0,43 0,59 38,0tulpine 79,8 0,78 0,31 1,03 21,0frunze 14,0 2,03 0,49 1,25 30,0panicule 6,2 1,35 0,41 0,61 37,0Masa stoarsă conţine o cantitate semnificativă de elemente nutritive şi poate constitui o sursăimportantă de redresare a regimului nutritiv şi a materiei organice din sol. Deoarece stoarcerea suculuieste un procediu mecanic fără folosirea ingredienţilor chimici se recomandă că această masă să fiemărunţită şi întoarsă în sol.După extracţia alcoolului din sucul fermentat rămîne o masă lichidă numită borhotă. Ea conţine ocantitate substanţială de potasiu( 0,43-47% ) şi fosfor total ( 0,13-0,14%) şi o cantitate minimă de azot. Încomponenţa borhotei obţinută de pe variantele fertilizate şi nefertilizate nu s-au fixat deosebiri esenţiale.Aciditatea acestei mase este foarte mare –PH-3,7-3,7.Ea poate fi folosită la fertilizarea culturilor prinstropirea solului doar după neutralizare cu apă de var.Concluzii1. Din datele experimentale obţinute în 4 an reies că sorgul zaharat reacţionează eficient laîngrăşămintele de azot în cazul asigurării optime şi ridicate cu fosfor şi potasiu mobil a solului. Efectulfertilizării cu azot este direct proporţional cu cantitatea de azot mineral care este în sol la desprimăvărare.Sporul de recoltă obţinut în dependenţă de rezervă de azot din stratul de 1m al solului înainte de semănatşi condiţiile anului a constituit 4 - 98 %.2. Influenţa îngrăşămintelor minerale asupra conţinutului de zahăr în plantele sorgului zaharateste în mare măsură condiţionată de starea agrochimică a solului pe care se cultivă această cultură cît şide condiţiile climaterice concrete ale anului. În medie pe ani de cercetare zaharitatea tulpinelor aconstituit cca 13,2 - 14,2 %. Pe ansamblul experienţelor de 4 ani normele moderate de azot au avut ceamai înaltă concentraţie de glucide în plante.3. S - a constatat că îngrăşămintele minerale nu au influenţat substanţial extracţia şi calitateasucului din tulpinele zorgului zaharat. Extracţia a fost de 50-51 % . Concentraţia alcoolului a constituit8,9-9,7 % volum. Aciditatea sucului este puţin mai ridicată pe variantele fertilizate. Îngrăşămintele cuazot au avut o influenţă minoră asupra extracţiei şi calitaţii sucului, însă în expresii globale pe o unitatede suprafaţă agricolă recolta sucului şi a alcoolului pe variantele fertilizate este mai înaltă ca pevariantele nefertilizate.4. Exportul de elemente nutritive cu recoltele a fost şi el neuniform şi a depins de nivelul derecoltă şi de condiţiile anului. Aplicarea îngrăşămintelor minerale a condus la majorarea exportului deelemente nutritive cu 19 - 64% în comparaţie cu variantele nefertilizate şi a constituit în medie pe 4 ani400 – 550 kg/ha NPK.
Referinţe1. Аабушев А. Сорго. М.: Агропромиздат, 1989, 234 с.2. Еровенко В.Л. Технология спирта. М.: Колос, 156 с.3. David N. Agricultura şi gestionarea resurselor materiale în agricultură şi industria alimentară, Bucureşti, 2000,313 p.4. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară, Bucureşti :1993, vol. 1.5. Moraru G.I. Recomandări cu privire la creşterea sorgului zaharat, Paşcani, 2004,12 p.6. Lungu V.C. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea sorgului zaharat destinat produceriibioetanolului. Lucr. conf. Şt. int. ”Învăţămîntul superior şi cercetarea-piloni al societăţii bazate pe cunoaştere”Chişinău, 2006.7. Instrucţiuni metodice privind cartarea agrochimică a solurilor, Chişinău, 2007, 23 pSTAREA DE CALITATE A SOLURILOR DIN COMUNA BRĂVICENI, R-NUL ORHEIV.Filipciuc, Iu.RozlogaInstitutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului ”Nicolae Dimo”IntroducereObiectivele generale a evaluării calităţii solurilor sunt îndreptate spre păstrarea şi îmbunătăţireaproductivităţii solului, prevenirea şi combaterea proceselor de degradare, stabilirea echilibrului întreecosistemele naturale şi cele agricole. Aceste principii vor asigura utilizarea raţională a terenurilor,tehnicile şi tehnologile avansate, îndreptate spre sporirea eficacităţii sectorului agricol. La baza acestorprincipii stă evaluarea caracteristicilor cantitative şi calitative a solurilor pentru aprecierea productivităţiilor. Evaluarea terenurilor trebuie înfăptuită după următoarele criterii principale: cartografierea terenurilorsupuse proceselor distructive (alunecări de teren, eroziune, salinizare şi alcalizare, hidromorfizm, slitizares.a.); determinarea structurii învelişului de sol; aprecierea bonităţii solurilor.Folosirea acestor criterii permite: evaluarea pericolului erozional; evaluarea pretabilităţiiterenurilor pentru irigaţie; stabilirea pericolului de alunecare. Rezultatul acestor lucrări va fi elaborareacomplexului de măsuri: de protecţie şi organizare antierozională a terenurilor; de păstrare şi îmbunătăţirea fertilităţii solurilor; recomandări referitor la asolamentele optimale.Material şi metodăCercetările de evaluare a stării de calitate a solurilor au fost efectuate în comuna Brăviceni, r-lOrhei, pe o suprafaţă de 3066 ha. Localitatea este amplasată în lunca râului Răut şi pe terasele lui. Situaţiapedoameliorativă este foarte complexă. Petru caracterizarea ei adecvată este necesar aplicarea unu setspecial de procedee metodologice. La baza lor sunt puse principiile metodei fizico - geografice [1] şianaliza conjugată a materialelor cartografice, rezultatelor de laborator şi datelor observaţiilor naturale cuaplicarea metodelor genetice, statistic – variaţionale, de sistemă.Zona cercetată se atârnă către unitatea orografică a Câmpiei ondulate a Moldovei de Nord cu oaltitudine de 31-160 m. Predomină versanţii de sud şi est lenţi, cu înclinaţie moderată. Cea mai mare partea teritoriului studiat (2000 ha) se află în lunca râului Răut, iar restul (1066 ha) se află pe terase.La elaborarea setului de hărţi (scara 1:10000) s-au folosit materialele cercetărilor efectuate curentde către Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, cât şi alte materiale dearhivă deţinute de IPOT, AGeoM ş.a.Rezultate şi discuţiiSolul este un corp natural, care s-a format sub acţiunea factorilor pedogenetici ca clima, relieful,rocile parentale, flora, fauna şi timpul. În ultima perioadă asupra proprietăţilor solurilor o mare influenţă oare factorul antropogen. Societatea umană înzestrată în prezent cu mijloace tehnice performante,metodologii avansate, contribuie substanţial la sporirea sau scăderea fertilităţii. Condiţiile de valorificarea terenurilor agricole strâns corelează cu factorii pedogenetici menţionaţi mai sus, care favorizeazăfolosirea raţional-ştiinţifică a solului pe teritoriul cercetat. Materialele pedologice constituie baza132
- Page 5 and 6:
ВКЛАД И.А. КРУПЕНИК
- Page 7 and 8:
ACADEMICIANUL IGOR A. KRUPENIKOV -
- Page 9 and 10:
Большую роль тогда
- Page 11 and 12:
экологизма и ландш
- Page 13 and 14:
Институт почвоведе
- Page 15:
Еще при создании «Ч
- Page 18 and 19:
энтузиазмом и энер
- Page 20 and 21:
параметры состава
- Page 22 and 23:
территории заповед
- Page 24 and 25:
mărturisirii autorului ei, aceasta
- Page 26 and 27:
Сооснователями поч
- Page 28 and 29:
почвоведения в Рос
- Page 30 and 31:
СЛУЖЕНИЕ ПОЧВЕЗа д
- Page 32 and 33:
«Дорогому Игорю Ро
- Page 34 and 35:
Работая в Институт
- Page 36 and 37:
сейчас сказал, посч
- Page 38 and 39:
În fiecare din noi există aceast
- Page 40 and 41:
ФЕНОМЕН ДОЛГОЛЕТИЯ
- Page 42 and 43:
курсе всех дел Игор
- Page 44 and 45:
SAVANT, ÎNVĂŢĂTOR, PROMOTOR ŞI
- Page 46 and 47:
Привлекают внимани
- Page 48 and 49:
природный писатель
- Page 50 and 51:
… чуть больше ВЕКА!
- Page 52 and 53:
лекции в университ
- Page 54 and 55:
Material şi metodeÎn lucrare sunt
- Page 56 and 57:
Eroziunea. Este factorul principal
- Page 58 and 59:
funcţională practic nu s-au efect
- Page 60 and 61:
cernoziomurilor care conţinea 13 f
- Page 62 and 63:
asemenea un rezultat bun poate avea
- Page 64 and 65:
Lucerna şi sparceta ca plante fura
- Page 66 and 67:
Fig. 4. Cernoziom tipic arabil argi
- Page 68 and 69:
Nr. coasei,dataTabelul 2. Recolta d
- Page 70 and 71:
Materiale şi metodeParametrii ini
- Page 72 and 73:
Tabelul 4. Însuşirile chimice pe
- Page 74 and 75:
Tabelul 7. Recolta de floarea soare
- Page 76 and 77:
Tabelul 9. Recolta de măzăriche l
- Page 78 and 79:
склона, на дневную
- Page 80 and 81:
Совместные исследо
- Page 82 and 83: Berg (1976), N.M. Sibirţev (1979),
- Page 84 and 85: MODERATOR AL CARTOGRAFIERII SOLURIL
- Page 86 and 87: Referinţe1. Димо Н.А. Поч
- Page 88 and 89: Проблема почвенной
- Page 90 and 91: În anul doi de acţiune conţinutu
- Page 92 and 93: variantele fertilizate se soldează
- Page 94 and 95: IMPACTUL AMENDĂRII ŞI FERTILIZĂR
- Page 96 and 97: alcătuieşte 64-86 mg/100 g. Repar
- Page 98 and 99: Tabelul 2. Conţinutul de săruri
- Page 100 and 101: Tabelul 3. Dinamica rezervelor de s
- Page 102 and 103: Particularităţile regimului hidro
- Page 104 and 105: агрохимии и защиты
- Page 106 and 107: ПоказательТаблица
- Page 108 and 109: экз/м 2100908070605040302010091
- Page 110 and 111: классификацию, гео
- Page 112 and 113: ВЛИЯНИЕ ЭРОЗИИ НА С
- Page 114 and 115: C 110-180 42,7 1,63,71,74,00033,077
- Page 116 and 117: Результаты и обсуж
- Page 118 and 119: УСЛОВИЯ ВЫРАЩИВАНИ
- Page 120 and 121: ц/гаВлияние минера
- Page 122 and 123: 5. Бабицкий А. Ф. Эко
- Page 124 and 125: Выводы1. Величина н
- Page 126 and 127: Cantitatea deprecipitaţii înperio
- Page 128 and 129: celelante culturi ce pot fi utiliza
- Page 130 and 131: Anul2004200520062007MedieVariantTab
- Page 134 and 135: informaţională pentru proiectarea
- Page 136 and 137: Tabelul 1. Bonitatea şi componenţ
- Page 138 and 139: ОСНОВНЫЕ ФОРМЫ ДЕГ
- Page 140 and 141: характеризуются ис
- Page 142 and 143: ЦИФРОВАЯ ПОЧВЕННАЯ
- Page 144 and 145: Из данных таблицы в
- Page 146 and 147: ПРИГОДНОСТЬ ПОЧВ О
- Page 148 and 149: Таблица.Группировк
- Page 150 and 151: Solurile cumulice nu se situează p
- Page 152 and 153: Figura 1. Solurile cumulice şi ero
- Page 154 and 155: izohumice colmatate şi soluri cumu
- Page 156 and 157: К 100-летию Игоря Арк
- Page 158 and 159: БИБЛИОГРАФИЯ ПЕЧАТ
- Page 160 and 161: 1947 годЭколого-биох
- Page 162 and 163: Роль М.Г. Павлова в
- Page 164 and 165: Черноземы Придунай
- Page 166 and 167: Микроморфологичес
- Page 168 and 169: Ата. 1970, c.201-202 (В соа
- Page 170 and 171: Выдающийся ученый
- Page 172 and 173: Савант енчиклопеди
- Page 174 and 175: Солуриле. Енчиклоп
- Page 176 and 177: Состав почвенного
- Page 178 and 179: О двух конечных рез
- Page 180 and 181: Monitoringul calităţii învelişu
- Page 182 and 183:
Прошлое, настоящее
- Page 184 and 185:
Дунаева В.В. Ученый: