скачать - Eco - Tiras

celelante culturi ce pot fi utilizate ca materie primă în scopuri energetice. Sorgul zaharat este o culturăcare extrage din sol o foarte mare cantitate de elemente biofile. Cultivarea acestei culturi fără o fertilizareadecvată cu îngrăşăminte minerale ar duce la secătuirea solului. Deaceia este necesar de studiat influenţaîngrăşămintelor minerale asupra productivităţii sorgului zaharat funcţie de starea agochimică a solului pecare se cultivă.Material şi metodăExperimentul de cîmp s-a efectuat în anii 2004-2007 la Staţiunea Experimentală a Institutului dePedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” situată în comuna Ivancea, raionul Orhei.Staţiunea aparţine zonei agropedoclimatice Centru, subzona podişului Moldovei Centrale (Codrii ). Dupăraionarea agroclimatică teritoriul comunei Ivancea aparţine raionului agroclimatic central cu climăcălduroasă - semiumedă.Conform criteriilor de raionare a învelişului de sol al Moldovei, solurile staţiunii aparţin raionuluisolurilor cenuşii şi cernoziomurilor levigate. Experienţa de cîmp a fost fondată pe cernoziom cambic (levigat ) profund slab humificat luto – argilos. În Moldova acest tip de cernoziom ocupă cca 400 mii deha sau 12 % din totalul învelişului de sol al ţării. Este în deosebi răspîndit în zona de nord cît şi laperiferiile Codrilor, unde se află şi staţiunea experimentală a institutului.Starea agrochimică în stratul arabil a solului pe care s-a efectuat cerectările în medie pe 4 ani afost : conţinutul de humus a variat pe ani în limitele 3,3-3,4 %, media constituind 3,3 % ;conţinutulfosforului mobil s-a încadrat în intervalul 3,5-5,5 mg/100 g. sol, media constituind 4,5 mg/100 g. sol.Solul conţine 31 - 37 mg/100 g. sol de potasiu shimbabil, media constituind 32 mg/100 g. sol.Rezerva de azot a fost analizată şi calculată pînă la adîncimea de 160 cm. Cantitatea de azot înstratul de 0 - 100 cm înainte de semănat a variat de la 53 kg/ha în 2004 pînă la 135 kg în 2006, mediaconstituind 91 kg/ha. În stratul 0-160 cm cantitatea de azot a fost de la 68 pănă la 164 kg/ha , media peanii 2004 - 2007 fiind de 114 kg/ha.Analizele de laborator : conţinutul de humus după Tiurin, azot nitrat cu acid disulfofenolic,fosfor mobil după Machigin, potasiul prin fotometrie la flacără după Maslov, umeditatea solului prinuscare la temperatura 105 0 C.Condiţiile de umeditate în anii de cercetare au fost diferite. Suma precipitaţiilor anuale au variatde la 343 mm (anul 2007) pînă la 634 mm (anul 2006). Media pe 4 ani constituind 553 mm, sauechivalentul mediei multianuale.Fondarea experienţei s-a efectuat conform normelor metodice în vigoare. Reieşind din stareaoptimă a conţinutului de humus , conţinutului ridicat de fosfor mobil şi potasiu schimbabil înregistrată înîntreaga perioadă de cercetare în fiecare an s-a fondat următoarea schemă a experienţei: Martor; N 30 P 3,5- 5,5 K 29 - 37; N 60 P 3,5 - 5,5 K 29 - 37 ; N 120 P 3,5 - 5,5 K 29 - 37; N 180 P 3,5 - 5,5 K 29 - 37; N 240 P 3,5 - 5,5 K 29 - 37 (P 3,5 - 5,5 K29 – 37 - reprezintă diapazonul conţinutului acestor elemente pe ani în sol, mg/100 g).Au fost aplicate doar îngrăşăminte cu azot în norme de la 0 pînă la 240 kg/ha azot substanţăactivă.Tipul de îngrăşăminte - azotat de amoniu de 34 %. Fondul de fosfor şi potasiu în sol pe ani a fostunic pentru toate variantele cu azot. Îngrăşămintele au fost aplicate înainte de pregătirea patuluigerminativ. Schema cuprinde 6 variante în 4 repetiţii de cîmp. Suprafaţa unei parcele este 140 m 2 . Hibrid– Porumbeni 4. Densitatea plantelor a fost de cca 80 -120 mii la hectar. Doar în anul 2007cu secetăpedologică şi atmosferică foarte puternică densitatea plantelor a fost de cca 45-50 mii de plante la hectar,sau cu 40 - 45 % mai mică faţă de anii cu condiţii normale de umeditate a solului.Rezultate şi discuţiiCondiţiile de umeditate în anii de cercetare au fost diferite (tab.1). Suma precipitaţiilor anuale auvariat de la 343 mm (anul 2007) pînă la 634 mm (anul 2006). Majoritatea anilor au însumat o cantitatede precipitaţii peste norma multianuală (104-120%). Aceasta a creat condiţii favorabile de creştere şidezvoltare a plantelor de sorg. Doar în anul 2007 s-au înregistrat valori reduse ale regimului pluviometricfaţă de media multianuală. Deficitul de umeditate anual constituind cca 40%. În lunile mai - iulie deficitulpluviometric a atins cote extreme – 75%.127