скачать - Eco - Tiras

Material şi metodeÎn lucrare sunt sistematizate şi generalizate rezultatele investigaţiilor pedologice obţinute peparcurs de 60 ani de către colaboratorii Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului„Nicolae Dimo”, a Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, precum şi a cercetărilor îndomeniul pedologiei efectuate de alte instituţii ştiinţificeRezultate şi discuţiiActivitatea complexului agroindustrial, al cărui pondere constituie 15-20 la sută din PIB, estebazată pe exploatarea resurselor de sol. De calitatea solurilor depinde în mare măsură productivitateaplantelor de cultură, dezvoltarea sectorului zootehnic, situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei, mai cuseamă a celei din spaţiul rural. Managementul corect al fertilităţii resurselor de sol este o problemă socialăprimordială [10, 11, 12].Situaţia fondului funciar. Fondul funciar al Republicii Moldova la 1.01.2011 constituie3384,6 mii ha. Terenurile agricole ocupă 2498,3 mii ha (73,8 la sută din suprafaţa totală), inclusiv: terenuriarabile-1812,73 mii ha (72,6 1a sută), plantaţii pomiviticole – 298,78 mii ha (12,0 la sută), pajişti -352,55mii ha (14,1 la sută), pârloage -14,21mii ha (1,4%). Pentru un locuitor revin numai 0,5 ha teren agricol,inclusiv 0,4 ha teren arabil. În proprietate privată se află l mln 877,1 mii ha. Numărul deţinătorilor deterenuri agricole proprietate privată este de l mln 310 mii, suprafaţa medie a unei cote de teren privatizatconstituie 1,4 ha şi este divizată în 2-5 parcele individuale [5]. Reforma funciară în Moldova, ca rezultata unei strategii neargumentate ştiinţific (parcelarea excesivă a terenurilor, amplasarea cotelor din deal învale), nu a creat condiţii pentru sporirea fertilităţii solurilor, utilizarea durabilă a terenurilor, sporireaproducţiei agricole, exercitând, prin urmare, un impact negativ asupra economiei ţării.Conform datelor Cadastrului Funciar nota de bonitate a terenurilor agricole constituie 63 puncte[5]. Acest nivel de fertilitate a solului permite obţinerea unei recolte destul de modeste de 2,5 t/ha grâu detoamnă. La începutul anilor '70 ai secolului trecut nota de bonitate medie ponderată a terenurilor agricoleera egală cu 70 puncte. Preţul unui punct/ha/an de bonitate, exprimat prin suport de producţie agricolă,în prezent este 8 $/an. Astfel, pierderile anuale recente, ca rezultat al micşorării notei de bonitate a solurilorconstituie 56 $/ ha/ an , cea ce alcătuieşte sumar pentru toate terenurile agricole 105 mln 420mii $/an.Ridicările pedologice şi problema creierii sistemului informaţional electronic al calităţiisolurilor. Ridicările pedologice la scară mare sunt efectuate de o grupă specială de pedologi ai Institutuluide Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT). Cu toate că fondul funciar al Republicii a fost extremde fragmentat, cartografierea pedologică se efectuează conform instrucţiunii de până la reforma funciară şinu corespunde situaţiei existente. Identificarea corectă a problemelor, cauzelor şi soluţiilor cu eşalonareaacţiunilor şi măsurilor privind combaterea degradării terenurilor agricole este posibilă numai prinefectuarea periodică a ridicărilor pedologice şi agrochimice şi crearea sistemului informaţional electronical calităţii solurilor.Premisele elaborării unui cadastru electronic corect al calităţii solurilor sunt următoarele:‣ perfecţionarea sistemului naţional de cercetări pedologice şi efectuarea ciclică a acestora pe întregteritoriul Republicii o dată în 20 ani;‣ perfecţionarea sistemului de clasificare a solurilor şi de bonitare a terenurilor agricole pentruelaborarea sistemului naţional electronic al calităţii solului.Pentru perfecţionarea sistemului de cercetări pedologice în scopuri cadastrale IPAPS „NicolaeDimo” în comun cu Agenţia relaţii Funciare şi Cadastru a elaborat şi testat metodica efectuăriicercetărilor pedologice şi creierii sistemului informaţional electronic la nivel de comună pentru 17primării din raionul Teleneşti. Concomitent, de Consiliul Ştiinţific al Institutului a fost aprobat „Sistemulde clasificare şi bonitare a solurilor”[6].Procesele de degradare a solurilor. Sunt evidenţiate şi detaliat descrise 5 tipuri şi 40 forme dedegradare a solurilor [6]. Cele mai grave dintre acestea, care conduc la micşorarea capacităţii de producţiesau la distrugerea completă a învelişului de sol, sunt: eroziunea prin apă, suprafaţa afectată - 878 mii ha;dehumificarea - cuprinde toată suprafaţa terenurilor agricole de 2,5 mln ha; secătuirea solurilor în elementenutritive pe 2,5 mln ha; soloneţizarea şi salinizarea solurilor, suprafaţa afectată - 220 mii ha; alunecărileactive de teren - pe 81 mii ha; destructurarea şi compactarea secundară este caracteristică pentru toate53