În fiecare din noi există această infinită sursă de creaţie, bucuria de a trăi şi recunoştinţa faţă depământ. Însă, nu fiecare ştim să preţuim aceste haruri şi să le dăm valoare. El este omul, care a privit atentîn jurul său – la pământ, a elaborat concepţii şi metodologii de cercetare, direcţii şi strategii de cercetare, aremarcat probleme şi sugestii de rezolvare, a arătat generaţiilor că viaţa are cu adevărat sens. Tot ce afăcut în continuare – a decriptat şi a dezvăluit lumii tainele solului, prin gânduri înţelepte, credinţă înbine, sentimente înălţătoare şi fapte oneste. Toată activitatea sa ia creat o viaţă frumoasă, plină de luminăşi iubire faţă de pământ.Profesorul I. Krupenikov, împreună cu colegii săi a pus bazele ştiinţei moderne despre soluri înRepublica Moldova. Sosind aici in anul 1948 era deja un savant pregătit, candidat în ştiinţe, docent;cunoştea solurile din regiunile Moscova, Volga, Kazahstan; solurile regiunilor muntoase din AsiaCentrală şi Crimeea.O mare parte de pedologi şi agrochimişti – savanţi şi practici, sunt discipolii şi urmaşiiprofesorului I. Krupenikov. A pregătit specialişti şi cadre de înaltă calificare, a acordat asistenţă şiconsultanţă ştiinţifică doctoranzilor şi competitorilor în pregătirea disertaţiilor, a fost oponent la disertaţiidin alte ţări, consultant ştiinţific al savanţilor de peste hotare. Printre discipolii săi sunt academicieni,membri corespondenţi, profesori, doctori habilitaţi, doctori în ştiinţe, specialişti în domeniul pedologiei,agrochimiei, geografiei, ecologiei, etc.Activitatea ştiinţifică a profesorului I. Krupenikov include o diversitate bogată de interese în cares-a realizat pe deplin în calitate de savant. Prof. I. A. Krupenikov a condus Secţia de Pedologie(Laboratorul de Pedologie) peste 30 de ani (1958-1990). În această perioadă activitatea ştiinţifică a fostîndreptată spre realizarea obiectivelor preconizate de academicianul Nicolae Dimo. Tot în aceastăperioadă s-au desfăşurat cercetări ştiinţifice în domeniul genezei, compoziţiei chimice şi mineralogice,clasificării, bonitării şi utilizării durabile a solurilor Republicii Moldova (acad. A.Ursu, dr.hab.: V.Grati,Z.Sinchevici, V.Alexeev, V.Hijneac, V.Sofroni; doctorii: D.Balteanschi, R.Luniova, L.Reabinina, A.Rodina, B. Podîmov, G.Strijova, E.Screabina, A.Holmeţchi, S.Marchina, V.Ganenco, J.Creidman,N.Danilov, I.Marcov, V.Oleinic, T. Leah, E. Kuharuk).În baza materialelor obţinute cercetătorii secţiei au editat o serie de monografii ştiinţifice, auparticipat la elaborarea hărţilor raionale de soluri, alcătuirea schemei generale privind combatereaeroziunii în Republica Moldova. Concomitent au elaborat şi editat instrucţiuni privind metodologiabonităţii şi cartografierii solurilor. S-a efectuat sistematizarea şi prelucrarea matematico-statistică abazelor de date acumulate privind profilurile şi principalele însuşiri a tipurilor şi subtipurilor de sol(I.Krupenikov, T.Mahlin, Z.Poleac, I.Şilihina, M.Entenson, M.Liubcenco).Sub conducerea şi îndrumarea D-lui I. Krupenikov au fost pregătite şi susţinute 36 teze de doctorîn agricultură, geografie, biologie (aa.1963-1993). În aceste studii de doctorat pot fi urmăriteprincipale cicluri de cercetare a ştiinţei solului şi geografia oraşelor în care au fost susţinute aceste lucrări(Odesa, Haricov, Lvov, Kiev, Minsk, Krasnodar, Rostov pe Don, Baku, Moscova, Leningrad,Novosibirsk). Această constatare afirmă, că personalitatea D-lui Krupenikov este cunoscută departe dehotarele Moldovei noastre. În tezele de doctorat ale discipolilor au fost incluse noi areale de cercetare înştiinţele naturii şi dezvoltarea pedologie în Moldova, în care au fost reflectate direcţiile principale decercetare - dezvoltare ale Institutului „N. Dimo”. Fiecare discipol al său după susţinerea cu succes a tezeide doctorat publica o monografie cu rezultatele bine argumentate, aceasta devenind o tradiţie la Institut.Multe din lucrările discipolilor au fost dedicate problemelor cernoziomurilor: degradareaantropică a proprietăţilor şi transformarea humusului, evaluarea indicilor calitativi şi de prognoză asolurilor erodate, bonitatea şi evaluarea economică, experimentarea metodelor de modelare matematică,cercetarea formele chimice ale microelementelor, reglarea proceselor contemporane în soluri, etc.Igor A. Krupenikov este un savant-pedolog cu renume mondial, care a dedicat întreaga saactivitate ştiinţifică cercetării solurilor Moldovei. Cernoziomurile au fost pentru el, un obiect de studiumai special, mai aproape de suflet. Marele pedolog în lucrările sale a pus accentul pe situaţia reală privindprognoza pesimistă a fenomenului de „dispariţie a cernoziomurilor” în următorii 50 de ani. Inmonografiile sale despre cernoziomuri ne atenuează asupra diversităţii tipurilor şi formelor de degradarecontemporană a solurilor. Evidenţiază principalele direcţii actuale de cercetare a solurilor, axate peprotecţia şi restabilirea fertilităţii, evaluarea şi prognozarea indicilor de calitate a cernoziomurilor. Situaţiacreată în prezent în Moldova, şi în general în lume necesită elaborarea unei strategii adecvate, capabile să37
ezolve problemele apărute în sectorul agrar. Cercetările sale dedicate cernoziomurilor vor contribui, întromare măsură la promovarea concepţiei şi metodelor de rezolvare a problemelor teoretice şi practice aleutilizării lor durabile în agricultura Moldovei.Igor A. Krupenikov mi-a fost profesor la Universitatea de Stat din Moldova. Am ascultat lecţiilela cursul „Istoria pedologiei”. Anume la aceste lecţii am făcut cunoştinţă cu profesorul Krupenikov. Lasfârşitul cursului grupa noastră trebuia să pregătească două referate, dintre care unul mia revenit mie. Lalecţia următoare am prezentat referatul cu tema „Cernoziomurile Moldovei”, pe care la ascultat cu mareatenţie. Atunci nici nu bănuiam, că „dragostea cea mare” erau pentru el cernoziomurile. După absolvireaUniversităţii de Stat din Chişinău în a.1982 am fost repartizată la Institutul de Pedologie, Agrochimie şiProtecţie a Solului „Nicolae Dimo” ca tânăr specialist, în calitate de laborant superior în secţia Fizica şiChimia Solului. Pe atunci Institutul procurase un spectrofotometru cu absorbţie atomică pentrudeterminarea microelementelor în soluri. Studierea sistematică a microelementelor în soluri şi rocileparentale ale Moldovei s-a început în anul 1960. Din 1960 şi până în 1980 a fost acumulată o informaţiedestul de vastă privind conţinutul microelementelor în profilurile tipurilor şi subtipurilor de sol, care afost publicată de autori sub conducerea prof. I. A. Krupenikov. După anul 1980 tematica de cercetareprivind problema microelementelor a laboratorului de Pedologie a fost diversificată, s-a început studiereamicroelementelor ca sursă de poluare a solurilor, apelor, aerului.Venind la Institutul „N. Dimo” în 1982, nu m-am gândit nici o dată că timpul va zbura aşa derepede, au trecut de atunci 30 de ani. Chiar de la început am însuşit metoda de determinare amicroelementelor prin spectroscopie cu absorbţie atomică, am terminat doctorantura, conducător al tezeifiind prof. I.A. Krupenikov, am susţinut teza la Institutul de Pedologie şi Agrochimie din Bacu. Acestoraş este unul din multe altele care îl atrăge prin farmecul său. Totdeauna îşi aminteşte de prietenii şidiscipolii săi din această republică, unul din ei este Garib Mamedov, care în prezent a devenit o persoanămarcantă şi semnificativă în lumea ştiinţei din Azerbaidjan.Alte tangenţe care ne-au intersectat căile a fost Societatea Pedologilor din Moldova. Prof.I.Krupenikov a fost mai mult de 30 de ani Preşedinte al filialei din Moldova a Societăţii de ŞtiinţaSolului, care a fost fondată la Institutul „N. Dimo”. Mi-am amintit de acest fapt, fiindcă am lucrat alăturide el ca secretar al acestei societăţi timp de 13 ani, după care Societatea a trecut la Institutul de <strong>Eco</strong>logie,unde se află şi în prezent.Savant şi istoric al pedologie profesorul I. Krupenikov nu a aşteptat, ni a şovăit, nu a stat pe loc,nu a trăit în trecut şi nici în viitor. Trăieşte cu prezentul, s-a uitat în trecut - descriind istoria pedologiei, s-a gândit la viitor – lăsându-ne numeroase opere ştiinţifice.Istoria are legile sale, dar nimeni nu ştie, se va mai repeta istoria ? Viaţa nu a trecut pe lângă el, agăsit timp pentru a conştientiza sensul său pe pământ, a umplut golul care era menit pentru el, şi nu pentrualtcineva. A existat ceva ce doar el a avut de făcut şi nimeni altcineva nu poate face …În pofida scurgerii nemiloase a timpului Igor Arkadievici Krupenikov la cei 100 de ani estedornic de viaţă şi de creaţie, şi mereu cu gândul să mai scrie o carte … Iar următoarea va fi „NicolaeDimo”, cu prilejul aniversîrii de 140 de ani de la naşterea academicianului, al cărui nume îl poartă aziInstitutul nostru.Cu ocazia sărbătoririi frumoasei aniversări de 100 de ani, multstimate D-le profesor,Vă doresc multă SANĂTATE ! şi să ne bucuraţi încă cu multe cărţi !Dr. Tamara Leah, director adj.Institutul de Pedologie, Agrochimie şiProtecţie a Solului „Nicolae Dimo”38
- Page 5 and 6: ВКЛАД И.А. КРУПЕНИК
- Page 7 and 8: ACADEMICIANUL IGOR A. KRUPENIKOV -
- Page 9 and 10: Большую роль тогда
- Page 11 and 12: экологизма и ландш
- Page 13 and 14: Институт почвоведе
- Page 15: Еще при создании «Ч
- Page 18 and 19: энтузиазмом и энер
- Page 20 and 21: параметры состава
- Page 22 and 23: территории заповед
- Page 24 and 25: mărturisirii autorului ei, aceasta
- Page 26 and 27: Сооснователями поч
- Page 28 and 29: почвоведения в Рос
- Page 30 and 31: СЛУЖЕНИЕ ПОЧВЕЗа д
- Page 32 and 33: «Дорогому Игорю Ро
- Page 34 and 35: Работая в Институт
- Page 36 and 37: сейчас сказал, посч
- Page 40 and 41: ФЕНОМЕН ДОЛГОЛЕТИЯ
- Page 42 and 43: курсе всех дел Игор
- Page 44 and 45: SAVANT, ÎNVĂŢĂTOR, PROMOTOR ŞI
- Page 46 and 47: Привлекают внимани
- Page 48 and 49: природный писатель
- Page 50 and 51: … чуть больше ВЕКА!
- Page 52 and 53: лекции в университ
- Page 54 and 55: Material şi metodeÎn lucrare sunt
- Page 56 and 57: Eroziunea. Este factorul principal
- Page 58 and 59: funcţională practic nu s-au efect
- Page 60 and 61: cernoziomurilor care conţinea 13 f
- Page 62 and 63: asemenea un rezultat bun poate avea
- Page 64 and 65: Lucerna şi sparceta ca plante fura
- Page 66 and 67: Fig. 4. Cernoziom tipic arabil argi
- Page 68 and 69: Nr. coasei,dataTabelul 2. Recolta d
- Page 70 and 71: Materiale şi metodeParametrii ini
- Page 72 and 73: Tabelul 4. Însuşirile chimice pe
- Page 74 and 75: Tabelul 7. Recolta de floarea soare
- Page 76 and 77: Tabelul 9. Recolta de măzăriche l
- Page 78 and 79: склона, на дневную
- Page 80 and 81: Совместные исследо
- Page 82 and 83: Berg (1976), N.M. Sibirţev (1979),
- Page 84 and 85: MODERATOR AL CARTOGRAFIERII SOLURIL
- Page 86 and 87: Referinţe1. Димо Н.А. Поч
- Page 88 and 89:
Проблема почвенной
- Page 90 and 91:
În anul doi de acţiune conţinutu
- Page 92 and 93:
variantele fertilizate se soldează
- Page 94 and 95:
IMPACTUL AMENDĂRII ŞI FERTILIZĂR
- Page 96 and 97:
alcătuieşte 64-86 mg/100 g. Repar
- Page 98 and 99:
Tabelul 2. Conţinutul de săruri
- Page 100 and 101:
Tabelul 3. Dinamica rezervelor de s
- Page 102 and 103:
Particularităţile regimului hidro
- Page 104 and 105:
агрохимии и защиты
- Page 106 and 107:
ПоказательТаблица
- Page 108 and 109:
экз/м 2100908070605040302010091
- Page 110 and 111:
классификацию, гео
- Page 112 and 113:
ВЛИЯНИЕ ЭРОЗИИ НА С
- Page 114 and 115:
C 110-180 42,7 1,63,71,74,00033,077
- Page 116 and 117:
Результаты и обсуж
- Page 118 and 119:
УСЛОВИЯ ВЫРАЩИВАНИ
- Page 120 and 121:
ц/гаВлияние минера
- Page 122 and 123:
5. Бабицкий А. Ф. Эко
- Page 124 and 125:
Выводы1. Величина н
- Page 126 and 127:
Cantitatea deprecipitaţii înperio
- Page 128 and 129:
celelante culturi ce pot fi utiliza
- Page 130 and 131:
Anul2004200520062007MedieVariantTab
- Page 132 and 133:
VariantMartorN 30 P 5,5 K 37N 60 P
- Page 134 and 135:
informaţională pentru proiectarea
- Page 136 and 137:
Tabelul 1. Bonitatea şi componenţ
- Page 138 and 139:
ОСНОВНЫЕ ФОРМЫ ДЕГ
- Page 140 and 141:
характеризуются ис
- Page 142 and 143:
ЦИФРОВАЯ ПОЧВЕННАЯ
- Page 144 and 145:
Из данных таблицы в
- Page 146 and 147:
ПРИГОДНОСТЬ ПОЧВ О
- Page 148 and 149:
Таблица.Группировк
- Page 150 and 151:
Solurile cumulice nu se situează p
- Page 152 and 153:
Figura 1. Solurile cumulice şi ero
- Page 154 and 155:
izohumice colmatate şi soluri cumu
- Page 156 and 157:
К 100-летию Игоря Арк
- Page 158 and 159:
БИБЛИОГРАФИЯ ПЕЧАТ
- Page 160 and 161:
1947 годЭколого-биох
- Page 162 and 163:
Роль М.Г. Павлова в
- Page 164 and 165:
Черноземы Придунай
- Page 166 and 167:
Микроморфологичес
- Page 168 and 169:
Ата. 1970, c.201-202 (В соа
- Page 170 and 171:
Выдающийся ученый
- Page 172 and 173:
Савант енчиклопеди
- Page 174 and 175:
Солуриле. Енчиклоп
- Page 176 and 177:
Состав почвенного
- Page 178 and 179:
О двух конечных рез
- Page 180 and 181:
Monitoringul calităţii învelişu
- Page 182 and 183:
Прошлое, настоящее
- Page 184 and 185:
Дунаева В.В. Ученый: