скачать - Eco - Tiras

CERCETĂRI PRIVIND REFACEREA CERNOZIOMURILOR ERODATEPRIN VALORIFICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICESiuris A.Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului ”Nicolae Dimo”IntroducereEroziunea solului reprezintă una din principalele cauze ale degradării unor imense suprafeţeagricole. Se estimează, că anual la scara planetei se pierd prin eroziune peste 76 mlrd tone de sol fertil [1].În Republica Moldova aceste pierderi constituie circa 26 mln tone (19 t/ha) [2]. Combaterea eroziuniisolului are o însemnătate deosebită pentru agricultură şi economia ţării în ansamblu. Regenerareasolurilor afectate de eroziune este posibilă prin valorificarea raţională a îngrăşămintelor organice pe unfondal antierozional bine amenajat. Acţiunea este multilaterală şi complexă datorită conţinutului desubstanţă organică, ce serveşte pentru refacerea humusului şi elementelor pentru nutriţia plantelor.Îngrăşămintele organice prezintă diverse materiale reziduale obţinute din zootehnie, fitotehnie şiindustria de prelucrare a materiei prime agricole. În condiţiile ţării noastre cea mai mare parte a acestorîngrăşăminte revine sectorului zootehnic, care este cel mai important furnizor de îngrăşăminte organice(gunoi de grajd, compus din cel de la bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline şi păsări). A doua sursăimportantă o constituie resturile vegetale ale culturilor agricole (paiele, tulpinile de porumb, beşele defloarea-soarelui, resturile hortiviticole, frunzele, îngrăşămintele verzi etc.). Nu mai puţin importante suntnămolurile de canalizare şi composturile preparate din diferite deşeuri (reziduuri) organogene menţionatemai sus. Toate aceste reziduuri îşi au originea din agricultură, din sol. În vederea păstrării unui circuitbiologic benefic între activitatea economică umană şi natură, deşeurile organogene trebuie restituitesolului. Astfel aceste materiale vor cauza poluarea mediului ambiant.Material şi metodeCercetările au fost efectuate în perioada 1996 – 2009 la staţiunea experimentală de pedologie şieroziune a Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, situată în comunaLebedenco, raionul Cahul. Câmpul experimental prezintă o pantă de 5-7º cu expoziţie nord – estică.Obiectul de studiu este cernoziomul obişnuit moderat erodat, cu textură luto-argoloasă, conţinut dehumus 2,07 – 2,54 %, fosfor mobil 1,54 – 1,93 mg/100 g sol, potasiu schimbabil 15,3 – 16,8 mg/100 g solşi reacţie slab alcalină (pH 7,5 – 7,8).Experienţa a fost montată în trei repetiţii. Suprafaţa parcelei 6 m x 40 m = 240 m². Parcelele suntamplasate într-un singur rând de-a curmezişul pantei. Laturile lungi ale parcelelor sunt orientate de-alungul pantei. Schema experienței se prezintă în tabelul 2.Variantele 4, 5, 7, 8 şi 9 au menirea să determine doza optimă şi periodicitatea de aplicare agunoiului de grajd. Se testează două doze anuale (12,5 şi 25,0 t/ha). Prima se apreciază ca doză optimăpentru menţinerea humusului, a doua – se preconizează ca doză de sporire a fertilităţii.În cadrul experienţei s-a studiat şi posibilitatea regenerării fertilităţii prin aplicarea paielor(varianta 2) şi a unui compost preparat din gunoi de grajd şi sol deluvial (varianta 10). Paiele sunt o sursăimportantă de materie organică pentru sol şi pot fi utilizate ca îngrăşământ organic fără o prealabilăcompostare sau transformare în gunoi de grajd [3,4]. Paiele au fost încorporate în sol cu adăugareaîngrăşămintelor cu azot pentru a reduce raportul C:N apoi parcelele au fost discuite şi arate. În fiecare anprimăvara se recoltează probe de sol din anumite puncte fixate pe parcelă pentru analizele de laborator. Înprobele de sol s-a determinat: humusul total, fosforul mobil, potasiul schimbabil, indicii agrofizici(structura, textura, densitatea, densitatea aparentă şi rezistenţa la penetrare).Rezultate şi discuţiiCercetările efectuate au demonstrat, că fertilizarea organică cu gunoi de grajd a contribuit laîmbunătăţirea stării de aprovizionare a solului cu humus, fosfor mobil şi potasiu schimbabil (tab. 1).88