скачать - Eco - Tiras

Tabelul 6. Influenţa fertilizării organice asupra producţiei de lucernăpe cernoziom obişnuit moderat erodat, kg/ha masă uscată (fân)ProducţiaProducţia totalăVarianta de fertilizarepe 4 ani2006 2007 2008 2009 fân unităţinutritive1.Martor nefertilizat 6317 2264 3109 1742 13432 73882.Paie, 4 t/ha o dată la 4 ani + N 60 P 60 5773 2981 5558 1674 15886 87373. N 60 P 60 6649 2914 6876 2120 18589 102244.Gunoi de grajd, 50 t/ha o dată la 2 ani 8972 6802 9384 2573 27731 152595.Gunoi de grajd, 50 t/ha o dată la 4 ani 9392 5666 5610 2306 22974 126356.Gunoi de grajd, 50 t/ha o dată la 4 ani 9394 6120 9859 2770 28144 15479+N 60 P 607.Gunoi de grajd, 100 t/ha o dată la 4 ani 9777 5743 5662 2443 23625 129948.Gunoi de grajd, 150 t/ha o dată la 6 ani 9087 5771 8990 2870 26718 146959.Gunoi de grajd, 200 t/ha o dată la 8 ani 10205 6025 6349 2883 25462 1400410. Compost, 100 t/ha (preparat din gunoide grajd, 80% şi sol deluvial, 20%)8092 3347 5158 2152 18749 10312La variantele fertilizate în timp de 9 ani s-au obţinut sporuri de recoltă a culturilor de 67,7-107,7g/ha unităţi cereale. Cel mai mare spor de producţie s-a înregistrat în varianta fertilizată cu 150 t/ha gunoide grajd o dată la 6 ani. Timp de 4 ani (2006-2009) la experienţă s-a cultivat lucernă. În această perioadăîngrăşăminte organice nu s-au aplicat. Prin producţia de lucernă obţinută s-a demonstrat că postacţiuneaîngrăşămintelor organice s-a manifestat cu sporuri semnificative de producţie vegetală. Producţia totală demasă uscată (fîn) pe 4 ani în variantele fertilizate a fost de 15886 -28144 kg/ha, ceea ce constituie 8737-15479 unităţi nutritive.Concluzii1. Îngrăşămintele organice aplicate pe aceste soluri au condus la o creştere esenţială aconţinutului de humus. În variantele fertilizate sporul conţinutului de humus în zece ani a constituit 0,41-0,72% (6,0-17,3 t/ha). S-au majorat formele mobile ale elementelor nutritive. Sporul fosforului mobil şipotasiului schimbabil a crescut respectiv cu 3,27-3,88 şi 2,9-8,3 mg/100 g sol.2. Fertilizarea organică a cernoziomului obiţnuit moderat erodat a condus la reducereafracţiunilor bulgăroase (>10 mm) cu 24,0-26,6%, majorând concomitent formaţiunile structurale cu 6,0-11,2%. Totodată s-au îmbunătăţit însuşirile mecanice a solului. Valoarea rezistenţei la penetrare a scăzutcu 43% faţă de martor.3. Pe parcursul a 9 ani în toate variantele s-a înregistrat un spor de recoltă de circa 47-108 q/haunităţi cereale.4. S-a stabilit că gunoiul de grajd pe solurile afectate de eroziune să fie aplicat în doza de 50t/ha o dată la 4 ani.Referinţe1. Savu P. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile arabile. Irigaţii, desecări şi combatereaeroziunii solului. Ed. didactică şi pedologică.- Bucureşti, 1992, p.390-391.2. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solului. Partea II, Pontos,Chişinău, 2004, p.1234-124.3. Lixandru Gh. Gestionarea îngrăşămintelor organice. Sisteme integrate de fertilizare în agricultură. Ed. PIM,Iaşi, 2006, p.185-204.4. Rusu Al. Valorificarea surplusurilor de paie. Pontos, Chişinău, 2009, p.14-28.92