скачать - Eco - Tiras

unităţi cerealiere. Implementarea pe scara largă a acestui procedeu este posibilă doar în cazul restabiliriisectorului zootehnic şi alocării sub ierburi perene a 15-20 la sută de terenuri.Concluzii1. Sistemul existent de agricultură a condus la dehumificarea, destructurarea stratului arabil şipierderea rezistentei materialului acestuia la compactare.2. Sub influența amestecului de ierburi perene leguminoase şi graminee (lucerna+raigras de stepă) peparcurs de 4 ani, recolta cărora s-a utilizat ca producţie furajeră, s-au produs următoarele schimbăripozitive a stării de calitate a solurilor: stratul arabil s-a îmbogăţit cu substanţă organică (0,45% sau0,10% anual); s-a ameliorat suficient starea structurală a acestuia, s-a început formarea stratuluiînţelenit cu grosimea de 4-5 cm.3. Implementarea largă a acestui procedeu de remediere a stării de calitate a cernoziomurilor trebuieefectuată paralel cu restabilirea sectorului zootehnic şi alocarea sub ierburi perene a 15-20 la sutăde terenuri.Referinţe1. Andrieş S. Optimizarea regimurilor nutritive şi productivitatea plantelor de cultură. Chişinau, Pontos, 2007. –373 p.2. Balan T. Compactarea cernoziomurilor tipice din stepa Bălţului ca rezultat al utilizării la arabil. Compactareasolurilor – procese şi consecinţe. Coordonatori: Rusu Teodor, Guş Petru – Cluj-Napoca: Risoprint, 2007.p.117-121.3. Balan T. Degradarea şi restabilirea însuşirilor cernoziomurilor tipice din stepa Bălţului. AgriculturaMoldovei, Nr.7-8, 2007. p. 37-39.4. Balan T., Cerbari V., Boincean B., Boagii I. Aspectul transformării antropice a cernoziomurilor tipice dinstepa Bălţului şi problema utilizării lor durabile. Materialele Conferinţei Internaţionale Ştiinţifico-Practice“Agricultura durabilă, inclusiv ecologică – realizări, probleme, perspective. Republica Moldova, Bălţi, 2007.p. 14-17.5. Cerbari V., Balan T. Cernoziomurile tipice din zona călduroasă semiumedă a Moldovei de Nord. În:Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova (baza de date, concluzii, prognoze, recomandări).Chişinău: Pontos, 2010. p. 98-171.6. Sidorov M., Vanicovici Gh., Coltun V., Nicolaev N., Boincean B. Agrotehnica, Bălţi, Presa UniversitarăBălţeană, 2006. – 293 p.MODIFICAREA ÎNSUŞIRILOR CERNOZIOMURILOR OBIŞNUITE DIN SUDULMOLDOVEI SUB INFLUINŢA UNOR MĂSURI FITOTEHNICEV. Cerbari 1 , V. Scorpan 2 , M. Taranu 2Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” 1 ,Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului al Republicii Moldova 2IntroducerePăstrarea pe termen lung a fertilităţii şi capacităţii de producţie a solurilor devine o problemăprioritară pentru Moldova, aşa cum starea de calitate a învelişului de sol al Republicii pe majoritateaterenurilor agricole este nesatisfăcătoare [3]. Cernoziomurile, care ocupă cca 80 la sută din suprafaţaterenurilor cu destinaţie agricolă, au pierdut cca 40% din conţinutul iniţial de humus; în rezultatullucrărilor agricole intensive şi dehumificării a fost deteriorată structura stratului arabil, ce a condus lacompactarea secundară puternică a acestuia, formarea straturilor postarabile subiacente practic slitizate.Situaţia poate fi redresată numai prin implementarea sistemului de lucrări pentru conservarea solului[1,2,4] şi majorarea fluxului de substanţă organică în sol [5,6]. Cu regret, îngrăşăminte organice în formăde gunoi de grajd recent practic nu sunt utilizate. Sarcina constă în înlocuirea gunoiului de grajd caîngrăşământ organic cu o sursă alternativă – îngrăşămintele verzi. În lucrarea ce urmează este discutatăposibilitatea remedierii stării de calitate a solurilor agricole prin utilizarea culturii măzărichii caîngrăşământ verde. Această cultură, în amestec cu o cultură graminee păioasă, formează o recoltă mare demasă verde cu conţinut ridicat de azot, în mare parte de provenienţă simbiotică.68