скачать - Eco - Tiras

Eroziunea. Este factorul principal de degradare a învelişului de sol şi de poluare a resurselor acvatice[9]. Suprafaţa solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 40 ani cu 284 mii ha (de la594 mii ha în anul1965 şi până la 878 mii ha în prezent), crescând anual cu 7,1 mii ha. Productivitatea solurilor erodate scadetreptat cu:slab erodate – 20%; moderat erodate – 40%; puternic erodate – 50%.În paralel cu eroziunea prin apă în suprafaţă, pe teritoriul ţării este larg răspândită şi eroziuneahidrică în adâncime. In perioada anilor 1911-1965, suprafaţa ravenelor s-a extins de la 14434 ha până la24230 ha (aproximativ de 2 ori), iar numărul acestora s-a majorat de 3 ori. După anul 1965 o parte dinterenurile afectate de ravene au fost excluse din circuitul agricol şi trecute în fondul silvic, iar pe unelesuprafeţe s-au efectuat lucrări de nivelare. Aceasta a condus la reducerea bruscă a numărului şisuprafeţei ravenelor pe terenurile agricole până la 8,8 mii ha în anul 1999 şi 11,8 mii ha în anul 2005.Stoparea lucrărilor de lichidare a ravenelor şi gospodărirea neraţională în agricultură generează creşterea înultimii ani a numărului şi suprafeţei acestora. Cea mai simplă şi eficientă metodă de stabilizare a râpeloreste împădurirea şi înierbarea lor. Combaterea eroziunii solului în Republica Moldova a devenit oproblemă care poate fi rezolvată numai la nivel de stat.Alunecările active de teren. Terenurile atacate de alunecările pasive constituie circa 800 mii ha şisunt predispuse, în anumite condiţii, să treacă în categoria alunecărilor active [4,9]. Dinamica creşteriisuprafeţelor alunecărilor active pe terenurile agricole este următoarea: anul 1970 – 21,2 mii ha; 2010 –24,5mii ha. Măsurile principale de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren sunt: construireacanalelor de evacuare rapidă a apei pluviale; drenarea terenurilor prin diferite metode; captarea izvoarelorde coastă; construirea împrejmuirilor, zidurilor de sprijin contra banchetelor; efectuarea lucrărilor deastupare a crăpăturilor şi de nivelare-modelare; împădurirea terenurilor afectate sau care pot fi afectate.Valorificarea terenurilor alunecate este costisitoare, dar mult mai costisitoare este delăsarea,abandonarea suprafeţelor afectate. Cea mai simplă şi eficientă valorificare a terenurilor alunecate esteîmpădurirea cu specii de arbori rapid crescătoare (salcie, plop, salcâm), ce vor contribui, în timp, lastabilizarea alunecăriişi vor servi ca sursă energetică.Dehumificarea. Humusul reprezintă unul din indicii principali ai fertilităţii, care determină în maremăsură însuşirile agrofizice, agrochimice şi biologice ale solului. Experimental s-a stabilit cămajorarea conţinutului de humus cu un procent asigură obţinerea a 1,0 t/ha de porumb pentru boabe sau0,8 t/ha grâu de toamnă [1, 12]. În rezultatul utilizării la arabil solurile Moldovei au pierdut cca 40% dinrezervele iniţiale de humus. În ultimii 15 ani (1994-2009), cantitatea de îngrăşăminte organice s-a redus de60 de ori şi constituie 0,1 t/ha, suprafaţa ierburilor perene s-a micşorat de 4-5 ori, resturile vegetale pe marisuprafeţe se ard. Drept urmare, bilanţul humusului în sol a devenit negativ - minus 0,7 t/ha, iar cu pierderileprin eroziune - minus 1,1 t/ha. Conform ultimelor estimări, anual de pe terenurile agricole se pierd 2,4 mlnt de humus. Majorarea fluxului de substanţă organică în soluri va fi posibilă prin executarea rotaţieiculturilor agricole în asolamente, majorarea suprafeţelor ocupate cu ierburi perene si anuale leguminoase înamestec cu cele graminee, utilizarea îngrăşămintelor verzi şi gunoiului de grajd.Compactarea secundară a stratului arabil. Lucrarea intensivă a solului în ultimele decenii şidestructurarea au condus la pierderea rezistenţei stratului arabil la compactare. Micşorarea adâncimiiarăturii de la 35-40cm la 18-20cm a contribuit la formarea sub stratul recent arabil a unui strat postarabil(20-35cm) extrem de compact cu rezistenţa mare la penetrare. Densitatea aparentă a elementelorstructurale în stare uscată a acestui strat este egală cu 1,70-1,80 g/cm³. Pentru combaterea compactăriistratului arabil al solurilor se recomandă:- aplicarea îngrăşămintelor organice de diferită provenienţă - stocarea şi încorporarea resturilorvegetale, gunoiului de grajd, composturilor, îngrăşămintelor verzi, nămolurilor de la complexele decreştere a animalelor şi gunoaielor menajere (ultimele două tipuri numai după o pregătire specială);- introducerea în solurile cu reacţie acidă a stratului arabi, concomitent cu îngrăşăminteleorganice, a 4-6 t/ha de nămol de deficaţie de la fabricile de zahăr pentru crearea în acest strat a uneirezerve de CaCO3 care va contribui la formarea agregatelor hidrostabile şi îmbunătăţirea stăriistructurale a solurilor;- efectuarea cel puţin odată în trei ani a subsolajului la adâncimea cca 35-40cm pentru a distrugestratul subiacent postarabil recent compactat;55