PDF. - full text - Dunarea de Jos

sélection thématique eût été, peut-être, une meilleure solution pour cette édition anniversaire.
Mais, en tout cas, il faut remarquer comme un point fort du volume qu’il s’agit d’études
originales, élaborées avec un grand soin et soutenues par une argumentation cohérente,
permettant aux lecteurs de s’informer sur des aspects qui - en raison du climat politique - n’ont
pas pu être ouvertement débattus pendant une longue période de temps. Si, à l’aide de telles
publications, on réussit à franchir des barrières culturelles et de mentalité, à mieux entendre les
mécanismes des changements de la société, à faire connaître au monde occidental les
caractéristiques d’un univers culturel perçu d’abord avec des préjugés, l’hétérogénéité du
volum ne semble plus un point faible, mais peut être conçu comme un point fort. C’est
pourquoi nous recommandons chaleureusement une lecture intégrale ou partielle de ce
dernier volume de Balkanistica.
THE CULTURAL TURN IN TRANSLATION STUDIES
Rodica Dimitriu
Institutul European, Iaşi, 2006, 244 p.
82
Gabriela Iuliana Colipcă
Volumul de faţă se înscrie în seria „Traductologie” a editurii
ieşene şi le este destinat cu prioritate masteranzilor şi
doctoranzilor în domeniu. Ei pot beneficia de şapte sinteze
care trec puntea dintre cercetare şi prelegere. Sunt cele şapte
capitole ale cărţii, elaborate de autoare după o reţetă
răsturnată ad-hoc dintr-un adagiu latin: „non multum, sed
multa”. Fără a face neapărat concesii tineretului studios, prof.
univ. Rodica Dimitriu adoptă ton tranşant pentru judecăţi de
valoare şi caracterizări simplificatoare uşor memorabile,
precum şi atenţie sporită pentru secţiunile intitulate activităţi
şi dezbateri (“Activities and discussions”) la fiecare final de
capitol.
Depistarea turnurii culturale pe care o cunoaşte în
perioada recentă traductologia se face în următoarea ordine
tematică: normare polisistemică (Andrew Chesterman, Gideon
Toury), şcoala manipulării (André Lefevere), abordări filosofice (hermeneutica traducerii la
George Steiner şi deconstructivismul lui Jacques Derrida), statutul traducătorului invizibil în
viziunea lui Lawrence Venuti şi al celui subiectiv în viziunea lui Douglas Robinson,
traducerea şi studiile de gen (strategii feministe la Lori Chamberlain), postcolonialismul cu
relevantele asimetrii ale puterii (Rosemary Arrojo) şi decolonizarea traducerilor (Gayatri
Spivak). Subliniem că autorii formând baza documentară a volumului sunt mult mai
numeroşi decât ne-am permis să enumerăm. Şi încă un aspect: probabil va mai trece ceva
timp până când ne vom obişnui, urmând propunerea din 1990 a lui Mary Snell-Hornby, să
privim cultura – şi nu textul – ca unitate de bază în traducere.
Construind un ansamblu care să îndrume spre reflecţie asupra legăturilor dintre
traducere, literatură şi cultură, Rodica Dimitriu adoptă un discurs specializat, dar precaut
totodată, ca să nu descurajeze un cititor mai puţin iniţiat în teoretizări academice.
Dimpotrivă, cartea poate contribui cu succes la ceea ce-şi doresc toţi dascălii: relansarea
interesului tinerilor pentru culturi traduse şi, eventual, asimilate prin noi ordini valorice
propuse de cercetători consacraţi ai ultimelor patru decenii. Textele utile, alese pentru
exersare sau seminarizare, vin în sprijinul glosării pe idei care aparţin unei memorii larg
culturale, care să amintească, între altele, de grila de lucru precomunistă, contrapusă grilei
comuniste; dar şi de postcomunismul care începe să se cristalizeze într-un canon propriu.