Classica et Christiana 1 2006 - Facultatea de Istorie - Universitatea ...

208 NOTE BIBLIOGRAFICE / NOTIZIE BIBLIOGRAFICHE
Nicoletta Francesca BERRINO, Mulier potens: realtà femminili nel mondo
antico (Іστορίη – Collana di Studi e Mommenti per la Scienza dell’Antichità
4), Galatina, Congedo Editore, 2006, 198 p.
Aşa cum autoarea menţionează în Introducere şi cum se poate constata
din ampla Bibliografie a cărţii, există la ora actuală în exegeza occidentală
numeroase lucrări despre femeia romană şi despre poziţia ei în societatea
antică. Ceea ce N.F. Berrino îşi propune în această carte recent apărută, la
origine teza sa de doctorat în domeniul civilizaţiei romane, susţinută la
Universitatea din Lecce, este „să adauge o mică contribuţie, pe parcursul
unei cercetări pe tema Mulier potens, căutând în izvoarele antice dovezi ale
atavicei suspiciuni cu privire la comportamentul unor personalităţi feminine
excesiv de sfidătoare” (p. 5).
Volumul se compune din trei capitole. Cel dintâi, intitulat Statutul
femeii romane în izvoarele antice juridice şi literare (p. 9-75), configurează
acel status al femeii romane, recunoscut prin consens de juriştii şi literaţii
antici, constând în inferioritatea ei juridică, motivată de infirmitas consilii
(lipsa de judecată), levitas animii (uşurătatea spiritului), impotentia sui (neputinţa
de a se stăpâni). Parcursul analitic din acest capitol este jalonat de titlurile
celor trei subcapitole: 1. Femeia în dreptul roman; 2. Femeia în filosofia
antică; 3. Femeia în literatura antică; sunt comentate aici, în baza unor
ample referinţe bibliografice, antice şi moderne, opiniile jurştilor, filosofilor
şi autorilor antici cu privire la statutul discriminator atribuit femeii romane
de iure, căruia ea, nu de puţine ori, a încercat să i se sustragă de facto,
sfidând acel etalon cutumiar al virtuţii feminine, elogiată în epigrafele sepulcrale
prin epitetele: lanifica (torcătoare), pia (pioasă), pudica (virtuoasă),
casta (cinstită), domiseda (casnică).
Capitolul al II-lea, intitulat Slăbiciunea sexului feminin: principalele
definiţii (p.75-115), ia în discuţie, în cele patru subcapitole, conceptele de
imbecillitas (slăbiciune), impotentia (incapacitatea de autocontrol), levitas
(uşurătate), impatientia (nerăbdare); sunt reproduse opiniile autorilor antici
asupra acestor atribute specifice sexului feminin, un comentariu mai amplu
privilegiind impotentia, cu referire specială la Livia şi Agripina Minor.
Capitolul al III-lea, cu titlul Potens şi femeile (p. 115-158), analizează,
după o trecere în revistă a semnificaţiilor adjectivului potens (puternic,
capabil, influent – echivalentul latin al grecescului δυνατός), câteva sintagme
din autorii latini în care el apare alături de substantivele mulier, matrona,
femina. După ce în capitolele precedente stabilise, în baza mărturiilor
literare şi juridice, condiţia inferioară a femeii romane, incompatibilă cu
accesul ei la putere, autoarea îşi propune aici să cerceteze îndeaproape