Descarca

8. BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE (INFLAMMATORY BOWEL DISEASE)
Definiţie
Bolile inflamatorii intestinale au drept caracteristică inflamaţia intestinală şi sunt reprezentate
de boala Crohn şi de colita ulcerativă (sau rectocolita ulcero-hemoragică).
Epidemiologie
Aceste boli digestive sunt relativ răspândite în ţările dezvoltate din emisfera nordică, cu
existenţa unui evident gradient nord-sud (mult mai răspândite în Scandinavia decât în
Peninsula Iberică), dar şi a unui gradient vest-est (al dezvoltării, al civilizaţiei). De aceea, în
România, chiar dacă RUH a existat cu o oarecare frecvenţă, totuşi formele severe sunt rare.
Privind boala Crohn şi ea este încă destul de rară, dar în ultimii ani, o dată cu
„occidentalizarea” vieţii de la noi (mod de alimentaţie), se constată o creştere a frecvenţei. S-a
pus întrebarea dacă aceste maladii nu erau frecvente la noi sau nu erau diagnosticate? Prima
ipoteză este mai plauzibilă, deoarece bolile evoluând timp îndelungat, nerecunoscute şi deci
netratate, ajung întotdeauna la complicaţii chirurgicale (mai ales boala Crohn). Deşi tabloul
celor două afecţiuni se poate asemăna adesea, uneori chiar suprapunându-se, totuşi, în
general, ele au destul de multe deosebiri şi de aceea le vom trata separat.
I. RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ
Definiţie
Reprezintă o boală inflamatorie intestinală, caracterizată prin atacuri recurente de diaree cu
mucus şi sânge, alternând cu perioade de acalmie. Alte denumiri sunt: rectocolita
hemoragică sau colita ulcerativă (în engleză – ulcerative colitis).
Tablou clinic
Tabloul clinic este caracterizat prin manifestări digestive şi extradigestive.
Manifestările digestive constau din episoade de diaree cu sânge, mucus şi puroi.
Mai apar durerile abdominale, tenesmele şi crampele abdominale. Palparea
abdomenului este dureroasă în hipogastru sau pe traiectul colonic. De obicei
episoadele diareice au un număr de scaune de 3-10/zi (rareori mai multe), iar în
puseele severe adesea pot apărea doar emisii de sânge, mucus şi puroi. În afara
episoadelor acute, scaunul poate fi chiar normal, sau se ajunge, eventual, la 2-3
scaune, dar de obicei fără sânge.
Manifestările extradigestive sunt: anemia secundară pierderii sanguine, febra sau
subfebrilitatea în puseu, pierderea ponderală, astenia. Uneori pot apărea artrita,
eritemul nodos, uveita (relativ rar). Alte afecţiuni ce pot apărea concomitent, dar în
legătură cu RUH, sunt: colangita sclerozantă (ne vom gândi la ea când un astfel de
pacient are un sindrom colestatic), amiloidoza secundară, spondilita anchilozantă.
Fiziopatologie
În fiziopatologia IBD sunt incriminaţi mai mulţi factori. Aceştia ar fi:
a) factori de mediu
b) factori imunologici
c) factori genetici.
a) Factorii de mediu: microflora intestinală normală
Multă vreme s-au căutat agenţi patogeni care ar putea explica apariţia bolii. Aceştia au
fost diverşi agenţi virali sau bacterieni (cum ar fi micobacterium). La ora actuală se
consideră că însăşi flora intestinală normală poate deveni un trigger pentru apariţia bolii
prin anularea, la un moment dat a toleranţei imune normale a mucoasei intestinale.
28