Descarca

4.CIROZA HEPATICĂ
Definiţie
Ciroza hepatică reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat prin fibroză
extensivă şi prin remanierea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze hepatocitare şi cu
apariţia nodulilor de regenerare. Numele de ciroză a fost dat de Laennec, după cuvântul
grecesc kirrhos (culoarea galben-maro roşcat pe care o are ficatul cirotic).
Procesul evolutiv cirotic este unul îndelungat, durând ani sau zeci de ani (în general, de la 5 la
30 de ani), şi în procesul evolutiv se produce trecerea de la hepatita acută spre cea cronică şi
ciroză. Existenţa leziunilor necrotice şi inflamatorii, este urmată de apariţia progresivă a
fibrozei, sub forma unor benzi colagene, care disrup arhitectonica normală a ficatului, cu
tendinţa de formare a nodulilor de regenerare (care sunt însă lipsiţi de vena centrolobulară).
Cele două procese fundamentale, fibroza şi regenerarea sub formă de noduli, sunt obligatorii.
Activitatea histologică a cirozei se apreciază pe prezenţa sau absenţa infiltratului inflamator
limfoplasmocitar în ţesutul conjunctiv fibros.
Etiologie
Etiologia cirozei hepatice (CH) este multiplă. Cele mai importante cauze de ciroză hepatică
sunt (menţionăm cele mai frecvente denumiri particulare ale CH):
1. cauze virale: B, C şi D (CH postnecrotică);
2. cauză alcoolică (ciroza Laennec);
3. cauză colestatică:
a) ciroza biliară primitivă (ciroza prin colestază intrahepatică);
b) ciroza biliară secundară (după obstrucţii biliare prelungite, prin colestază
extrahepatică).
4. cauză metabolică:
a) boala Wilson (deficitul de ceruloplasmină, depunere de cupru);
b) hemocromatoza (depunere de fier);
c) ciroza dată de deficitul de alfa-1 antitripsină;
d) glicogenoza (depunere de glicogen).
5. cauză vasculară:
a) ciroza cardiacă (în insuficienţe cardiace severe şi prelungite);
b) ciroza din sindromul Budd-Chiari (tromboza venelor suprahepatice, boala
venoocluzivă).
6. cauză medicamentoasă – ciroze medicamentoase (oxifenisatina, metotrexat, amiodarona,
tetraclorura de carbon, izoniazida etc.);
7. ciroza autoimună (secundară hepatitei autoimune);
8. cauză nutriţională – ciroza nutriţionala (denutriţie, by-pass);
9. ciroza criptogenetică (de cauză nederminată).
Clasificarea macroscopică a cirozei se face după:
a) Dimensiunea ficatului:
- hipertrofică
- atrofică.
b) Morfologia hepatică:
- Micronodulară (de obicei alcoolică). Se remarcă numeroşi noduli de
regenerare de mici dimensiuni, 2-3 mm, extinşi la toţi lobulii.
- Macronodulară (de obicei postvirusală, dar şi toxică, autoimună). Nodulii
de regenerare inegali între ei, cu dimensiuni mai mari de 3 mm.
- Micro-macronodulară (întâlnită în ciroza biliară).
82