Descarca

1.HEPATITELE CRONICE
II
H E P A T O L O G I E
Definiţie
Hepatitele cronice reprezintă procese necro-inflamatorii şi fibrotice hepatice cu o evoluţie de
peste 6 luni.
Diagnostic
Diagnosticul hepatitelor cronice este unul clinico-biologic, dar mai ales histologic. Acest
lucru se datorează faptului că adesea hepatitele cronice pot fi complet asimptomatice, sau un
tablou clinic complet nesugestiv, ceea ce face ca, uneori, ele sa fie descoperite cu ocazia unor
investigaţii biologice de rutină.
Aproape la jumătate din pacienţii cu hepatită cronică descoperirea acesteia se face cu ocazia
unor analize periodice (ce vor releva probe biologice modificate – cel mai adesea
transaminazele) sau cu ocazia unei ecografii de rutină, ce va putea demonstra o
splenomegalie. În momentul suspiciunii de hepatită cronică, se va începe printr-o anamneză
etiologică exactă, un examen clinic corect (pentru hepato şi splenomegalie), o evaluare
biologică pentru afectare hepatică (cu cele 4 sindroame biologice: hepatocitolitic, hepatopriv,
inflamator şi bilioexcretor), o ecografie abdominală pentru evaluarea dimensiunii splinei şi a
unor eventuale semne de hipertensiune portală.
Stadializarea hepatitei cronice se va face printr-o biopsie hepatică (PBH) sau printr-o
evaluare non-invazivă a fibrozei hepatice.
Biopsia va permite corect încadrarea histologică, va permite un prognostic cât mai exact,
iar uneori va aduce elemente etiologice importante (în hepatita cu virus B – aspect al
hepatocitului de „sticlă matuită” sau în ciroza biliară primitivă) şi va permite totodată o
decizie terapeutică (în funcţie de leziunile descoperite).
În ultima vreme se încearcă folosirea unor marcheri non-invazivi de determinare a
fibrozei hepatice: FibroTest-ActiTest (folosind teste biologice) sau FibroScan sau ARFI
(ambele metode de elastografia hepatică, folosind ultrasunetele). Se poate ca în viitorul nu
prea îndepărtat, aceste teste neinvazive de fibroză să înlocuiască biopsia hepatică.
Stadializarea histologică a hepatitelor cronice necesită punctie biopsie hepatică (PBH).
Aceasta este o tehnică cu invazivitate redusă şi cu un risc minim (la aprox. 1-2% din cazuri
pot apărea: durere postpuncţie în omoplat sau foarte rar, hemoperitoneu), care în ultimul
timp se efectuează sub control ecoghidat. Fragmentul bioptic, după fixare şi colorare cu
HE sau coloraţii speciale pentru fibroză, va fi citit de un anatomopatolog cu experienţă în
domeniul hepatic.
Există la ora actuală mai multe scoruri de încadrare histologică: scorul Knodell, scorul
Metavir sau scorul HAI (Histologic Activity Index). În general, toate aceste scoruri fac o
evaluare a activităţii necroinflamatorii (grading) şi a fibrozei (staging). Astfel scorul
Knodell, utilizează pentru necroinflamaţie (necroza periportală şi bridging necrosis,
necroza portală şi inflamaţia portală) un scor maxim de 18, iar pentru fibroză un scor
mergând de la 0 (absentă) la 4 (remanierea cirogenă). Se foloseşte la pacienţii cu hepatită
cronică B. Scorul Metavir foloseşte pentru activitate de la 0 la 4, la fel şi pentru fibroza
(0-4). Se foloseşte pacienţii cu hepatită cronică C.
62