Neagu Djuvara - O scurta istorie a romanilor ... - resurseistorie1

46
Iarăşi îmi pun întrebarea: să fi fugit atunci chiar toţi cumanii din părţile noastre? Sunt multe
semne că n-a fost aşa. Documentele ungureşti ulterioare din Transilvania ne revelă prezenţa
unor cumani în provincie în secolul XIV, de asemeni numeroase nume cumane în regiunea
Făgăraş şi Haţeg, precum şi toponime în Muntenia până în locuri retrase în munţi, foarte tipice
pentru datinile noastre strămoşeşti, cum e Loviştea. Nu lipsit de semnificaţie e faptul că în
primele documente munteneşti din secolele XIV şi XV găsim o proporţie destul de mare de
nume cumane printre boierii ţării — ceea ce nu înseamnă negreşit că toţi erau de origine
cumană, dar în orice caz că influenţa cumană fusese profundă.
47
Capitolul 2
Naşterea statelor române medievale
Fost-a descălecat?
Ajungem astfel la cumpăna veacurilor XIII şi XIV, momentul crucial al apariţiei, între Carpaţi
şi Dunăre, a primului stat român organizat, Ţara Românească. Oricât ar părea de ciudat,
circumstanţele acestui mare eveniment au rămas destul de obscure pentru a stârni, până azi,
aprigi controverse între istorici: fost-a oare, cum vrea tradiţia, o „descălecătoare" a
legendarului Negru Vodă din Ţara Făgăraşului? Sau unirea voievodatelor şi cnezatelor de la
sud de Carpaţi să fi fost un fenomen exclusiv local? Şi cine a fost Basarab, Basarab
întemeietorul, Mare Voievod?
Am spus, când am vorbit despre invazia mongolă, că această adevărată avalanşă care a
zdruncinat din temelii sau dărâmat aproape toate formaţiunile politice din Europa centrală şi
orientală a reprezentat, în schimb, un moment favorabil pentru cnezatele şi voievodatele
apărute în regiunea Munteniei ca să se elibereze oarecum de presiunea regatului ungar şi să
realizeze o primă unitate politică a tuturor celor care vorbeau limba română între Carpaţi şi
Dunăre. Aceasta se petrece în jurul anului 1300. Tradiţia, consemnată de cronici târzii (din
veacurile XVI şi XVII), vorbeşte de anul 1290. Majoritatea istoricilor contemporani au avut
tendinţa de a alege o dată mai târzie, după 1300; ba o întreagă şcoală istorică, încă majoritară
chiar, pretinde că tradiţia descălecatului, cu Negru Vodă coborând din Ţara Făgăraşului, ar fi
o pură invenţie din secolul XVII, fără temei real.
De la o vreme însă, câţiva istorici de valoare, ca Gheorghe Brătianu sau Şerban Papacostea,
au reacţionat împotriva acestei teorii, considerând că tradiţia orală avea un sâmbure de adevăr.
Mă înscriu categoric alături de ei în favoarea reabilitării vechii legende, având în plus şi
convingerea — care nu e împărtăşită de ceilalţi istorici — că Basarab întemeietorul, primul
nostru dinast dovedit documentar, se trăgea dintr-o spiţă de şefi cumani.
48
Cine a fost Basarab întemeietorul?
E dovedit că în ultimul pătrar al secolului XIII, cu toată persistenţa pericolului mongol,
asistăm la o coborâre din Ardeal către Muntenia a unor elemente româneşti, ungureşti şi
săseşti, atrase şi de belşugul câmpiilor, şi de negoţul de la Dunăre şi Marea Neagră.
Câmpulung e mai întâi un centru comercial săsesc şi va avea cu vremea o importantă
minoritate catolică, cu o frumoasă biserică. De asemeni, mica biserică din peştera de la Corbii
de Piatră, în aceeaşi regiune, e datată — după stil — în jurul lui 1290 şi are, lucru neobişnuit,