Revistă ştiinţifico-practică Stela Ţurcan EVALUAREA CICATRIZĂRII PLĂGILOR DUPĂ TRATAMENTUL CHIRURGICAL PRIN METODA APRECIERII LIMITELOR ELECTROEXCIZIEI ... fără plastii. S-a obţinut, că cicatrizarea plăgilor la 7-8 zile este de 1,6 ori mai mare în loturile I şi II comparativ cu lotul martor (RR=1,6-95% IÎ:1,2- 1,9), iar dintre loturile I şi II nu au fost stabilite diferenţe semnificative (RR=1,0 95% IÎ: 0,6-1,4). La termenii de 9-10 zile în lotul I cicatrizarea apare mai frecvent decât în lotul II (RR=1,3 95% IÎ:1,1- 1,5) şi lotul martor (RR=1,4 95% IÎ:1,2-1,6). Între lotul II şi lotul martor nu s-a stabilit diferenţă semnificativă (RR=1,1 95% IÎ:0,7-1,5). Supravegherea bolnavilor în perioada postoperatorie de 11-12 zile a scos în evidenţă, că procesul de cicatrizarea este cel mai înalt la bolnavii din lotul martor şi constituie 23,5±5,9% (p
Revistă ştiinţifico-practică (RR=1,5 95% IÎ:1,2-1,8) mai mare. Comparativ cu lotul martor în lotul I acest indicator este de 2,0 (RR=2,0 95% IÎ:1,4-2,6) şi în lotul II de 1,4 (RR=1,4 95% IÎ:1,1-1,7) mai mare. Detaşarea lamboului s-a determinat numai în lotul I şi în lotul martor RR=0,6 (95% IÎ:0,3-0,9), ce înseamnă, că bolnavii operaţi după vacuum-electroexcizie au un factor de protecţie pentru această complicaţie. Supurarea plăgii are un risc redus de apariţie în loturile I şi II comparativ cu lotul martor (RR=0,3 95% IÎ:0,1-0,5) şi (RR=0,2 95% IÎ:0,01-0,39). Concluzii: Analiza cicatrizarii plăgilor fără plastii la 7-8 zi după tratamentul chirurgical a evidenţiat că cicatrizarea este de 1,6 ori mai mare în loturile I şi II comparativ cu lotul martor (RR=1,6 95% IÎ:1,2-1,9), iar dintre loturile I şi II nu s-a stabilit diferenţe semnificative (RR=1,0 95% IÎ:0,6-1,4). Cicatrizarea plăgilor cu plastii (grefă liberă) la a 7-8 zi după operaţie este de 2,4 ori mai mare în lotul II comparativ cu lotul I (RR=2,4 95% I.Mereuţă, A.Popovici, O.Boneţkaia-Ivanova PARTICULARITĂŢILE ASISTENŢEI ANESTEZIOLOGICE LA PACIENŢII CU TUMORI ALE APARATULUI LOCOMOTOR IÎ:1,2-3,6), iar în lotul martor acest indicator este de 3,8 ori mai mic comparativ cu lotul I (RR=3,8 95% IÎ:1,8-5,6) şi de 8,8 ori mai mic comparativ cu lotul II (RR=8,8 95% IÎ:4,7-12,9), ceea ce confirmă eficacitatea tehnologiilor propuse. Bibliografie: 1. Adam I. Riker, Frank Glass, Griana Perez, Jane Messina, Vernon K.Sondak Cutaneous melanoma:methods of biopsy and definitive surgical excision, Dermatologic Therapy Vol.18, 2005, 387-393, Florida. 2. Ariel IM. Malignant melanoma of the trunk: a retrospective review of 1128 patients. Cancer. 1982;49:1070-1078. 3. Cruse CW, Reintgen D. Treatment of primary malignant melanoma: a review. Semin Surg Oncol. 1993;9:215-218. 4. Faries MB, Morton DL. The promise of metastasectomy in melanoma. Ann Surg Oncol. 2006 May;13(5):607-9. Epub 2006 Mar 13. 5. Fisher S.C. Safe Margin for Melanoma Excision. Ann. Plast. Surg. 1985, v.14. p.158. I.Mereuţă, A.Popovici, O.Boneţkaia-Ivanova, Institutul Oncologic din Moldova, Laboratorul Oncologie Ďenerală şi ATI PARTICULARITĂŢILE ASISTENŢEI ANESTEZIOLOGICE LA PACIENŢII CU TUMORI ALE APARATULUI LOCOMOTOR The anesthesiology assistance peculiarities by patients under surgery in General Oncology Department is assist by big blooding and intraoperatory trauma. In a lot of cases the patient is in inconvenient fixed position. The preoperatory treatment, intraoperatory monitoring, the anesthesiology request, postoperatory treatment permit to decrease considerably the anesthetic risk. Key word: anesthesiology assistance, intraoperatory trauma. Chirurgia în secţia Oncologie Generală este caracterizată prin localizări diverse, volum lărgit, traumatism major, şi durată mare a operaţiei, care sunt la baza determinării individuale a metodei de protecţie anesteziologică a pacienţilor în dependenţă de forma intervenţiei chirurgicale. Un alt factor determinant în actul enestetic este maladia de bază şi bolile concomitente. În secţia Oncologie Generală se îndeplinesc mai mult de 350 denumiri de intervenţii chirurgicale. Durata operaţiilor variază larg şi constituie de la 5-10 min pînă la 6-7 ore. Operaţiile în oncologie sunt caracterizate printr-un traumatism sporit şi în combinaţie cu limfadenectomii diverse, uneori cu rezecţie a organului şi ţesuturilor adiacente, cu afectare traumatică a inervaţiei şi, nu arareori, cu hemoragii masive pînă la 50% din volumul sîngelui circulant. Ultimii ani din tot spectrul de bolnavi oncologici mai mult de 2/3 se adresează cu tumori în stadiu III-IV, adică cu procese local avansate sau cu metastaze la distanţă. O astfel de răspîndire a procesului este asociată cu intoxicaţie endogenă şi consecinţele acţiunii toxice a chimio- şi radioterapiei. La majoritatea din aceşti bolnavi este prezentă hipovolemia, hipoproteinomia, anemia, hipocoagularea, inclusiv şi tromboza venelor profunde. Uneori corejarea acestor dereglări este imposibilă fără efectuarea intervenţiei chirurgicale, ceea ce sporeşte riscul anesteziologic operator. 27
![Limfadenopatiile [i importan\a lor ]n vigilen\a oncologic= - Ion Mereuta](https://img.yumpu.com/42386293/1/167x260/limfadenopatiile-i-importana-lor-n-vigilena-oncologic-ion-mereuta.jpg?quality=85)
Change language