01.01.2015 Views

Nr.14 - Ion Mereuta

Nr.14 - Ion Mereuta

Nr.14 - Ion Mereuta

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Revistă ştiinţifico-practică<br />

- prin modificări fiziopatologice (simpatectomiea<br />

preganglionară), venodilataţie;<br />

- prin efectul pe care îl are analgezicul<br />

absorbit în sânge. Hipotensiunea arterială depinde<br />

de gradul până unde se extinde simpatectomia,<br />

că şi de starea pacientului, efectele<br />

hemodinamice sînt variabile.<br />

În peridurală lombară care se extinde până la<br />

T/5-6, se notează uşoară hipotensiune (sub 20%<br />

din valoarea preanestetică), uşoară tendinţă la<br />

bradicardie, prelungirea timpului de circulaţie.<br />

Debitul cardiac scade (debitul/bătae şi<br />

debitul/minut) la valori nepericuloase. Acest efect<br />

se datoreşte mai multor cauze: scăderea<br />

întoarcerii<br />

venoase prin imobilizarea sângelui în masa<br />

musculară, acţiunea anestezicului resorbit în<br />

sânge asupra miocardului, starea volemiei.<br />

O compensare parţială poate rezulta din<br />

vazopresorul care se adaugă anestezicului local<br />

şi care poate în oarecare măsură realiza o<br />

absorbţie lentă cu o concentraţie relativ mică a<br />

anestezicului în sânge.<br />

Difeturul în doza de 5mg/kg, la fel ca şi<br />

izoturonul pe fundalul blocării selective a a-1<br />

adrenoreceptorilor, creşte semnificativ presiunea<br />

arterială. Rezultatele acestor cercetări au<br />

evidenţiat, că acţiunea antihipotensivâ a<br />

izoturonului şi difeturului nu este blocată de<br />

antagoniştii selectivi ai cti-adrenoreceptorilor<br />

(prazosin), fapt ce demonstrează că efectul<br />

vasoconstrictor al acestor substanţe nu se<br />

realizează prin stimularea receptorilor<br />

a-1-adrenergici postsinaptici dar, posibil,<br />

printr-un alt mecanism de acţiune .<br />

O analiză comparativă a derivaţilor<br />

izotioureici asupra funcţiei motorie a organelor<br />

cu musculatură netedă a fost făcută de<br />

Muhin E. A.(1967). După opinia lui E.A.Muhin şi<br />

colab., (1983), mecanismul acţiunii musculotrope<br />

a izoturonului nu este datorată influenţei<br />

sale asupra sistemului colinergic sau adrenergic<br />

şi nici nu depinde de acţiunea sa asupra<br />

sistemului histaminergic sau serotoninergic.<br />

Rezultatele obţinute de autori confirmă datele<br />

autorilor de mai sus. Cercetările efectuate a 6<br />

derivaţii izotioureici (etiron, propilon, alilizotiuron,<br />

butilizotiuron, amilizotiuron, AET) au demonstrat<br />

că toţi compuşii stimulează într-o măsură mai<br />

mare sau mai mică activitatea contractilă a<br />

intestinului şi uterului, pe fondai de blocaj a<br />

structurilor colinergice, histaminergice,<br />

serotoninergice şi adrenergice. Autorii<br />

concluzionează că în musculatura netedă a<br />

intestinului la iepure sînt structuri speciale, prin<br />

intermediul cărora derivaţii izotioureici îşi<br />

manifestă acţiunea. In legătură cu faptul, că la<br />

schimbarea în structura chimică a lanţului de<br />

hidrocarburi efectul stimulant a compuşilor<br />

asupra funcţiei motorie a intestinului şi uterului<br />

se păstrează acţiunea responsabilă o manifestă<br />

grupa amidinică, Deacea presupune autorul că<br />

în intestin şi uter ar fi prezenţi aşa numiţii<br />

receptori amidinici. Deoarece derivaţii<br />

izotioureici în ultimul timp datorită noilor<br />

proprietăţi avantajoase descrise, recent, capătă<br />

o utilizare tot mai largă în practica medicală, iar<br />

succintele rezultate obţinute anterior în<br />

descrierea mecanismului de acţiune nu permit<br />

întru-totul de a le lămuri, a apărut ca scop<br />

efectuarea unor cercetări speciale în studierea<br />

aprofundată a modului de acţiune şi posibilelor<br />

mecanisme de acţiune a compuşilor izotioureici<br />

şi alchilizotioureici asupra activităţii contractile<br />

a organelor cu musculatură neted.<br />

CONCLUZIE<br />

S.Cîrlig, S. Curasevici, A. Buzu<br />

OPTIMIZAREA ASISTENŢEI ANESTEZICE<br />

LA PACIENŢI IMPUȘI OPERAŢII TIP BRICHER<br />

1. Utilizarea derivatilor izotiureici in anestezia<br />

peridurala la operatia Brikker, optimizeaza<br />

decursul anesteziei si perioadei postoperatorii.<br />

2. Bolnavii cu cancer al vezicii urinare<br />

prezintă statut somatic agravat prin incidenţă<br />

sporită a maladiilor cardiovasculare şi<br />

bronhopulmonare coexistente.<br />

3. Factorii de risc în evoluţia actului chirurgical<br />

anestezic prezintă insuficienta renala cronica<br />

preoperatorie.<br />

4. Bolnavii cu neoplasme ale vezicii urinare<br />

supusi operatiei Brikker necesită investigarea cît<br />

mai amplă a parametrilor capacităţilor reziduale<br />

a funcţiei cardio-respiratorii.<br />

5. Perturbările în hemostazie la bolnavi cu<br />

cancer vezicii urinare necesită tratament complex<br />

în preoperator şi profilaxie a trombozelor intra- şi<br />

postoperator.<br />

<br />

61

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!