Descarcă - Salvati Copiii

Atunci când copiii ajută, ei fac multe greşeli. Ei nu fac lucrurile perfect. Ei au
puţină experienţă să facă aceste lucruri aşa că s-ar putea să nu le facă aşa cum
doresc adulţii. Dar astfel ei învaţă. Aşa cum noi nu facem prea bine o activitate
pentru prima oară, tot aşa copiii au nevoie de şansa de a face greşeli şi de a învăţa.
Atunci când încurajăm copiii să ne ajute, le dăm şansa să înveţe. Şi atunci când îi
lăsăm să practice ceva, le arătăm că le respectăm deprinderile şi capacităţile. Acest
mesaj are un impact mare asupra copiilor. Dacă văd că sunt capabili, ei vor deveni
mai încrezători să înveţe lucruri noi. La această etapă de vârstă, părinţii au un rol
important în a întări la copii încrederea în abilităţile lor, răspunzând la întrebările
lor sau ajutându-i să găsească răspunsurile singuri, asigurându-le timpul de joacă,
încurajându-i să-şi ofere ajutorul. Insuflarea încrederii copilului în abilitatea sa de a
învăţa stă la baza învăţării viitoare. El va face faţă multor provocări şi încercări în
anii care vin. Dacă el începe această „călătorie” crezând că este capabil, el va fi
mult mai atras să treacă peste acestea.
De la 5 la 9 ani
Această etapă marchează o schimbare majoră în viaţa copilului şi în viaţa
părinţilor. La această etapă, majoritatea copiilor vor începe şcoala. Când un copil
intră la şcoală, lumea sa se schimbă. Va trebui să înveţe repede: cum să se descurce
singur, fără părinţi; cum să se integreze fiind înconjurat de mulţi copii noi; să
satisfacă aşteptările multor adulţi noi; să urmeze noi scheme orare.
Primele experienţe ale copilului referitor la şcoală, îi pot afecta sentimentele
faţă de şcoală şi de învăţătură mulţi ani. Deşi toţi copiii încep şcoala la aceeaşi
vârstă, nu toţi sunt gata în acelaşi timp. Copiii au temperamente foarte diferite care
pot afecta mult modul lor de a răspunde solicitărilor şcolare. Temperamentul
copilului este înnăscut. Nu poate fi schimbat. Acesta reprezintă o mare parte din
ceea ce este copilul. Nu există temperamente „bune” sau „rele”- ci acestea sunt doar
diferite. Temperamentul nostru este cel care ne face unici. Fiecare temperament are
o serie de puncte tari specifice.
Câteva aspecte importante ale temperamentului sunt următoarele:
1. Activismul
Unii copii sunt foarte activi, dorind să fugă, să sară, să se caţere mai tot timpul.
Cu greu stau liniştiţi. Ei par să fie întotdeauna în mişcare. Alţi copii sunt inactivi,
preferând activităţile liniştite, cum ar fi să se uite într-o carte sau să facă puzzle-uri
mai tot timpul. Există şi alţi copii la care gradul de activitate se situează undeva
între cele două.
2. Regularitatea
Unii copii au un ritm de viaţă uşor de prezis. Le este foame la intervale regulate
de timp şi se trezesc, se culcă sau merg la baie în fiecare zi cam la aceeaşi oră. Alţi
copii îşi schimbă ritmul de viaţă. Într-o zi le este foame la prânz, în altă zi se
întâmplă să nu le fie foame deloc. Se poate să se trezească foarte devreme într-o zi
şi să doarmă până târziu a doua zi. Ritmul de viaţă a altor copii se situează undeva
între cele două.
170